Puţin altfel (şi) despre culisele electorale din Maramureş (V)

Motto: „Cei care au privilegiul de a şti, au datoria de a acţiona” (Albert EINSTEIN)
Da, chiar e partea a cincea – şi spun asta fiindcă unii, deşi foarte puţini, ce-i drept, totuşi se îndoiau că voi mai continua (chiar nu ştiu de ce!) -, iar în aceste rânduri voi răspunde, aşa, indirect, printre celelalte chestiuni privind strict alegerile şi candidaţii, şi câtorva întrebări care mi s-au pus şi care mi s-au părut serioase şi de interes general.
Aşadar, vom poposi puţin „peste deal” (era şi cazul, nu?), adică în colegiile din zonele Sighet, Vişeu, Moisei, Borşa etc. … însă, înainte de asta, câteva referiri la surprinzătorul episod în care-au fost implicaţi candidaţii Ciprian Rogojan (ARD-PDL) şi Liviu Bala (PPDD), precum şi primarul Băii Mari, Cătălin Cherecheş. Nu mai reiau ceea ce-am punctat în partea a patra pe acest subiect, ci voi sintetiza sec: păi asta se mai numeşte politică? Nici măcar pseudo-politică, nici măcar acţiuni şmechereşti în interesul comunităţii, ci pur şi simplu e vorba de nişte interese personale şi de grup plus plata unor poliţe personale mai vechi, da, da, personale! Dar despre interesele şi poliţele astea poate voi scrie separat după alegeri, după ce ţara în sfârşit va avea un guvern şi-un premier… fiindcă nu prea mai avem aşa ceva de câţiva ani buni! Revenind la subiect, în ziua în care eu am publicat partea a patra a materialelor mele, primarul Cherecheş susţinea acea conferinţă de presă în care preciza pe cine dintre colegii săi uselişti nu îi susţine absolut deloc (senatorul L.T. Paşca şi Mircea Dolha) şi pe cine susţine „doar parţial” (sic! – asta a fost exprimarea, cum adică doar parţial?), şi anume pe deputatul Florin Tătaru (PSD)! Totuşi, edilul băimărean n-a precizat clar pe cine susţine, lucru pe care vi l-am spus eu în precedentul articol: pe Bala şi pe Rogojan! Iar în ziua imediat următoare, adică joi, 6 decembrie, în multe cutii poştale băimărenii au putut găsi nişte fluturaşi pe care stă scris „Nu-l votaţi pe PAŞCA!!! CHERECHEŞ NU-L SUSŢINE!!! Votaţi CIPRIAN MIHAI ROGOJAN, SENATOR!” şi „Nu-l votaţi pe DOLHA!!! CHERECHEŞ NU-L SUSŢINE!!! Votaţi LIVIU IOAN BALA, DEPUTAT!” (am transcris exact cum e scris). Despre porcăria asta ordinară, de toată jena, nu pot spune decât atât: indiferent cine s-a pretat la aşa o mizerie, e de o josnicie fără margini şi de fapt o dovadă de prostie crasă! Am spus „indiferent cine” fiindcă poate fi oricine, însă nu voi sta acum nici măcar să înşir variantele posibile şi motivele posibile. În orice caz, cine a făcut asta, nota bene, ştia foarte-foarte bine ce şi de ce a făcut, mai ales că nu e vorba de bani tocmai puţini puşi la bătaie pentru o asemenea acţiune murdară şi denigratoare! Oricum, aş putea pune pariu că mai devreme ori mai târziu tot se va afla cine a stat în spatele acestei manevre prosteşti – din cauza căreia, după părerea mea, unii dintre votanţi vor reacţiona exact invers decât au fost sfătuiţi, doar unii, zic. Dar poate că exact acesta a şi fost scopul final urmărit?! Vedeţi acum câte variante ar putea fi?

Hai să vedem colegiul uninominal 6 Sighetu Marmaţiei, pentru Camera Deputaţilor: Doru Ioan Dăncuş (ARD-PNŢCD), Cornelia Negruţ (USL-PC), Ştefan Bereş (UDMR), Vasile Tivadar (PV-PER) şi Nicolae Iuga (PPDD). Aici situaţia e mai mult decât interesantă şi tot pe atât de încinsă în ultimele zile. În primul rând, singurul colegiu în care se confruntă doi foşti jurnalişti, Tivadar şi Iuga. În al doilea rând, un colegiu sighetean în care practic candidează doar doi sigheteni, Iuga şi Bereş (Negruţ, Dăncuş fiind de facto băimăreni, iar Tivadar mişună de ani de zile mai mult prin Baia Mare). În al treilea rând, atât sub aspectul celor precizate până aici, cât şi prin prisma faptului că USL pare a fi pe cai mari (vorbesc din perspectiva posibilelor rezultate la nivel naţional), s-ar putea spune că principala confruntare va fi între Nicolae Iuga şi Cornelia Negruţ. De ce spun asta, fiindcă Iuga, profesor şi ex-jurnalist, mai are şi atu-ul de a fi sighetean get-beget, deci ştie perfect pe ce teren joacă, e acasă, sighetenii îl cam cunosc (inclusiv ca realizator tv). Pe de altă parte, poate tinereţea, poate lipsa de experienţă, uneori puţintica lipsă de diplomaţie şi de tact (deh, stresul unei campanii deloc simple), ar putea fi în defavoarea profesorului. În schimb, Cornelia Negruţ e, cum se spune, unsă cu toate alifiile: cu ştate vechi în politică, fostă şefă de vamă, apoi funcţie importantă la Fisc tocmai în Bucureşti (ehei, faine vremuri a avut doamna în peroada când D.T. Remeş a fost ministru, iar ulterior având şi alţi prieteni foarte apropiaţi şi foarte sus-puşi în PNL, de exemplu D.R.); mai apoi consilier municipal în Baia Mare, afacerile-afaceri (cu flori de multe milioane!); şi dac-a fost dată afară din PNL (sic! – împreună cu cei trei vechi, buni şi actuali prieteni ai ei, şi anume Cătălin Cherecheş, Zamfir Ciceu şi Cristian Niculescu-Ţâgârlaş), hop imediat direct în funcţia de preşedinte la PC Maramureş, hop co-preşedinte al USL Maramureş! Vă imaginaţi cumva că toate astea s-au perfectat aici în Maramureş? Nici poveste, nici vorbă, absolut totul – de la instalarea peste noapte ca lider al PC şi până la desemnarea sa drept candidat USL pentru parlamentare – totul a fost stabilit şi bătut în cuie numai şi numai în Bucureşti! Iată de ce spuneam că liderii USL Maramureş n-au niciun cuvânt de spus în cazul deciziilor importante, chiar dacă sunt decizii care în mod normal ţin strict de Maramureş.

Ei bine, şi-atunci de ce şi-ar face probleme Cornelia Negruţ în privinţa declaraţiei sale de avere, declaraţie realmente stupefiant de glumeaţă? De ce şi-ar face probleme că le stă-n gât chiar unora dintre liderii USL Maramureş? Puţin îi pasă! De ce şi-ar face probleme că, de exemplu, pe pagina sa de facebook a scris că s-a mutat în Sighet? Nu, la capitolul aroganţă şi tupeu n-a stat deloc rău niciodată, un tupeu realmente incredibil, doamna e-n stare să calce pe cadavre pentru a-şi atinge scopul, oricare ar fi acela. Nu mă voi obosi să vă povestesc cum şi-a târât nişte vecini în nişte procese stupide care durează de vreo patru ani (deşi acei vecini au început să câştige proces după proces, chit că sunt nişte simpli oameni de rând, chit că doamna Negruţ l-a avut ca avocat şi pe vechiul ei prieten şi mereu coleg de partid Zamfir Ciceu; despre acest caz găsiţi articolele mele pe acest site, dar investigaţia mea jurnalistică încă nu e încheiată). Aşadar, în aceste condiţii, zău că şi eu sunt foarte-foarte curios cum va vota majoritatea sighetenilor din acest colegiu… Apropo, oare sighetenii, în special votanţii USL, şi-or fi pus ei întrebarea de ce Cornelia Negruţ, dacă tot are atâta putere şi-atâtea relaţii sus-puse în Bucureşti, n-a candidat în Baia Mare, acasă adică, unde băimărenii cam ştiu ce şi cum, şi s-a dus taman la Sighet? E chiar aşa de greu de înţeles? Însă, nu-i aşa, sighetenii vor alege, depinde numai de ei. Am mai spus şi am scris eu: în general, trei sferturi dintre votanţi nu-şi cunosc candidaţii (adică nu ştiu ce hram poartă fiecare), ba cei mai mulţi votează doar partide/alianţe/sigle, nicidecum candidaţi!

Rămânem tot în zonă, dar într-o zonă extinsă: colegiul 3 Senat, zonele Sighetu Marmaţiei, Borşa-Vişeu, Mara-Cosău. Candidaţi: Gheorghe-Mihai Bârlea (ARD-PDL), Marian Liviu Pop (USL-PSD), Maria Aurelia Herea (UDMR), Takacs Attila Janos (PPMT-EMN), Toader Mihali (PER-PV) şi Vasile Vlaşin (PPDD). Fain colegiu, aspră competiţie va fi. Dacă senatorul Bârlea ar fi fost la USL, probabil ar fi învins acum fără drept de apel; dar nu e uselist, îi reprezintă tocmai pe cei „care-au tăiat salariile şi pensiile, care-au lăsat mii de români fără locuri de muncă, dar nu au luat nicio măsură economică serioasă şi eficientă; care-au impus nişte măsuri draconice de austeritate, însă doar pentru oamenii de rând”, după cum spune marea majoritate a populaţiei; a părăsit şi PNŢCD-ul al cărui lider judeţean era şi care l-a uns prefect înainte de anul 2000. Şi câte şi mai câte, inclusiv cazul delicat cu Universitatea de Nord din Baia Mare, aşa că pe 9 decembrie profesorul universitar Bârlea va cam avea de tremurat niţeluş în lupta cu uselistul-ex-sindicalist Pop, cu bătăiosul şi alunecosul Vlaşin şi, poate, puţin şi cu primarul din Borşa, Mihali. Mai departe. Liviu Pop e acum, precum toţi candidaţii uselişti, pe val sau în pole-position, cum s-ar zice. Nu ştiu cum îl apreciază acolo lumea în general, dar ştiu că niciun lider sindical care-a intrat în politică n-a prea fost văzut cu ochi buni, tot în general, zic. Poate că, dacă ajunge în parlament, va încerca să facă ceva – măcar pentru învăţământ! A vrut politică, a intrat pe un drum practic fără întoarcere.

Dacă Pop va fi un politician precum a fost ca lider sindical local, adică poveşti multe, să facem, să dregem, să fim solidari, să ne apărăm colegii ş.a.m.d., dar fără ceva concret aproape deloc, atunci va afla rapid ce înseamnă „cu cât se caţără mai sus în copac, maimuţei i se vede mai bine fundul”! Oricum, pălăria de ministru – al şaselea ministru pe care l-a dat Maramureşul în cei 22 de ani – îi este un pic prea măricică şi-i cade cam des pe ochi, mai ales printre grangurii cu gulere albe ai (clanurilor de tip comunistoid ale) PSD-ului. Îi va fi nu greu, ci foarte greu să ajungă unul dintre cei trei viitori senatori de Maramureş pentru că, pe lângă Bârlea, îl mai are de învins şi pe Vlaşin. Vlaşin care, pe vremea când era consilier municipal în Baia Mare, era băimărean cu acte-n regulă şi se bătea cu pumnii-n piept că-i deja băimărean; acum s-a dus din nou acasă, în Moisei, a redevenit de-al locurilor natale, păi nu? Cam la fel şi cu traseul său politic: PRM-PSD-PDL-PPDD, iar în PPDD cam ca şi Cornelia Negruţ în PC, adică într-o zi cu soare, cu doar câteva luni în urmă, a apărut brusc la sediul PPDD din Baia Mare şi-a anunţat că e membru vechi de partid, că-l cunoaşte din anul 2000 pe Dan Diaconescu, că a fost numit secretar executiv la nivel naţional şi că el se va ocupa de alegeri. Punct. Şi vedeţi acum candidaţii PPDD Maramureş. Aşa, iar în altă ordine de idei, cu sau fără cazier alb (da, cazierul din România o fi el alb ca zăpada de oraş, da’ „cazierul austriac” cum o fi? – întreb şi eu, vorba vine cazier, că nişte luni bune de închisoare tot alea rămân, şi nu pentru orice), herr Vlaşin vrea în Senat! Sub sigla PPDD, candidând împotriva „ciocoilor” cu care-a fost coleg nu puţini ani. Dar, apropo de candidaţii acestui partid, pe cât de mult îşi doreşte Vlaşin să ajungă parlamentar, şi vorbesc foarte serios când spun asta, pe atât de puţin spre deloc a fost interesat de campania electorală, respectiv de a ajunge deputat, un coleg de-al său de partid, Dorel Mureşan, lider al PPDD Baia Mare, candidat în colegiul 2 Baia Mare Est. N-are rost să intru în detalii privind campania sa electorală efectiv anostă, fără niciun pic de sare şi piper, fiindcă povestea e simplă: Mureşan a ajuns în vară consilier municipal şi, mândru nevoie mare, se simte mai mult decât bine şi mulţumit în special printre amicii lui consilieri USL, de exemplu! Pe de altă parte, gura lumii zice că nu s-a omorât deloc cu alegerile şi pentru că – sau tocmai pentru că – onor contracandidatul său din USL este deputatul Florin Tătaru (PSD). Plus tocmai în poate cel mai interesant şi ciudat colegiu din Maramureş, croit în trecut pentru PNL, acum controlat aproape complet de baştanii din USL… Iar Tătaru a câştigat şi anul trecut acolo. Mai vorbim.
Peter CZOMPA

ArticoleRecomandate

Lasă un comentariu

Recomandari din RubricaEditoriale