Primarul de Baia Mare – între realism, pragmatism şi cultul personalităţii, înainte şi după 18 iunie 2013

EDITORIAL – Peter CZOMPA

Cătălin Cherecheş, primarul municipiului Baia Mare, este, fără doar şi poate, unul dintre cei mai celebri primari din România. Din multe puncte de vedere, începând cu scorul pe care l-a obţinut la „localele” din iunie 2012 şi până la mai vechiul şi urâtul aspect al traseismului lui politic. Cât despre ce i-a adus data de 18 iunie 2013, vedem imediat. Aş mai pomeni, ca să fiu cât mai corect, chiar şi de doza de charismă – pe care o are, şi nicidecum nu spun asta ca părere personală, ci, nota bene, punctez acest lucru în ideea „prizei” pe care tânărul edil a avut-o cel puţin până în anul 2012, poate chiar şi-n 2013; şi zău nu pot spune că acum n-are destui susţinători, fani, adulatori, lăudători… ba are, sigur că încă are, şi-ncă nu puţini. Altfel spus, Cherecheş încă este în şi pentru Baia Mare, recte pentru băimăreni, ceea ce se numeşte un conducător destul de popular, iar la nivel de Maramureş stă aproape la fel de bine. Ca imagine publică, subliniez! Am zis imagine? Păi asta ar putea presupune un „doar” – adică doar ca imagine publică; sau, implicit, un „dar” – dar, dincolo de imaginea publică, stau oare lucrurile altfel?

Să vedem acum, în contextul menţionat, câteva chestiuni punctuale. Concret. Ei bine, nu am ales deloc întâmplător data de 18 iunie pentru a publica acest editorial: exact în urmă cu un an a căzut „bomba” cu descinderea-surpriză a procurorilor DNA din Cluj în Primăria Baia Mare! Şi pe la alte adrese, însă nu despre asta e vorba aici. E vorba că a trecut un an de zile şi, iată, încă nu se ştie mai nimic. Nimic oficial, desigur, că de ştiut tot mai ştiu şi eu una-alta, mai ştiu bine şi alţi câţiva jurnalişti maramureşeni că între timp au mai fost invitate (sic!) la DNA anumite persoane care-au mai povestit/scris câte ceva în legătură cu dosarul şi învinuirile aduse primarului. Apropo, după circul şi toată vânzoleala mediatică din iunie 2013 (când am punctat şi eu doar câteva date poate mai puţin cunoscute de opinia publică, însă atât), m-am abţinut să scriu, să comentez despre caz. De ce? – şi am tot fost întrebat acest lucru atât de către persoane care-l contestă pe primar, cât şi de către unii dintre fervenţii lui susţinători. Celor din prima categorie le-am răspuns că, deşi nici eu nu am fost şi nu sunt fan al primarului (sic! – aspect de altfel binecunoscut), nu voi intra în detalii până când nu se vor finaliza cercetările fazei de urmărire penală. Şi-apoi, indiferent de rezoluţia procurorilor, indiferent de soluţia care va fi pusă – de scoatere de sub urmărire penală sau de trimitere în judecată a primarului, voi proceda şi eu în consecinţă, strict din punct de vedere gazetăresc, evident. Mai ales în condiţiile în care se fac cercetări pe trei capete de acuzare mari şi late, unul mai grav decât altul: luare de mită şi trafic de influenţă, ambele în formă continuată (sic! – ceea ce agravează acuzele!), precum şi efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia de primar!!! Şi-o să subliniez acum, comparativ, dacă vreţi, pentru ce a fost cercetat, acuzat, trimis în judecată şi condamnat la închisoare cu executare fostul primar Cristian Anghel: pentru un singur capăt de acuzare, şi anume „doar” abuz în serviciu în formă calificată! Iată de ce îmi permit să afirm acum aici, pentru prima oară în mod public – fiind o părere strict personală pe care evident că mi-o asum în totalitate, sub toate aspectele -, că primarul Cherecheş s-ar putea să fie scos de sub urmărire penală poate pentru una, hai, poate chiar pentru două dintre presupusele infracţiuni penale, poate, zic, însă în niciun caz pentru toate trei. Ar fi prea de tot, ar fi o situaţie mult prea hilară, ar fi o notă extrem-extrem de proastă pentru DNA! Aşadar, în opinia mea, primarul tot va fi trimis în judecată la un moment dat, sunt ferm convins de acest lucru! Şi sunt convins nu numai aşa, că asta simt şi cred eu, nu, ci fiindcă există destule argumente grele şi serioase în acest sens… dar, după cum am mai spus, intrăm în detalii doar după ce se încheie episodul urmărire penală, indiferent cum. Fiindcă, de exemplu, tot mai multă lume se (şi mă) întreabă dacă e de bine sau de rău, dacă e de bun augur ori prevestitor de nimic bun faptul că DNA cercetează de un an de zile, iată, ba şi în tăcere totală de atâta timp. Sincer să fiu, nu ştiu. Sau nu mai ştiu sigur! Două lucruri ştiu totuşi. Că nu-mi miroase deloc a bine tăcerea asta îndelungată a DNA-ului; şi când zic deloc a bine nu mă refer la bine sau rău pentru primar, ci la maniera de lucru a DNA-ului, recte la modalităţile atât de diferite în care se procedează de la un caz la altul; şi am în vedere în special informarea opiniei publice (comunicatele de presă, respectiv desele şi foarte ciudatele scurgeri de informaţii): în funcţie de tot felul de criterii şi/sau motive dintre care multe n-au nicio legătură cu cercetarea penală efectivă, ci „răsuflă” din anumite dosare fix ce trebuie, când trebuie, cât trebuie, pe ce canale trebuie! Sau dimpotrivă, nimic-nimic când nu trebuie! – precum în cazul Cherecheş?! Prin urmare, există unităţi de măsură diferite, ceea ce nu e absolut deloc corect. Şi de fapt nici legal. Pentru că aşa este implicit creat terenul fertil speculaţiilor şi, pe bună dreptate, exact la fel au apărut fel şi fel de speculaţii şi în cazul Cherecheş. Ia să vedem puţin. Iar cu ceea voi scrie în continuare sper să le răspund, măcar în parte, chiar indirect, şi unora dintre aprigii susţinători ai edilului şi în special celor care privesc lucrurile doar la nivel de vise, vizite de lucru, promisiuni frumoase, aplauze, zâmbete amicale şi strângeri de mâini ş.a.m.d.

În 2012, a fost membru PNL, a candidat ca reprezentant USL, dar apoi, la alegerile parlamentare, a susţinut făţiş un candidat PDL (Ciprian Cici Rogojan, azi în PMP!) şi un candidat PP-DD (sic! – Liviu Bala, fost ziarist, implicat inclusiv în povestea „Cherecheş – trustul media e-Maramureş”!); a fost exclus din PNL şi, devenind „independent” (da, am pus între ghilimele fiindcă primarul Cherecheş în realitate n-a fost niciodată independent, niciodată!), chiar reuşise la un moment dat să convingă foarte mare parte a susţinătorilor lui înfocaţi că, vezi Doamne, gata, de-acum fără partide, fără parti-pris-uri politice, doar „pune suflet” pentru Baia Mare, pentru băimăreni. Şi nu pot spune că n-a pus suflet în tot ceea ce a făcut, aş minţi şi/sau aş fi ipocrit şi/sau aş fi rău-intenţionat. Ba a pus mult suflet, de multe ori, a şi făcut destule lucruri concrete în folosul comunităţii, şi are o mulţime de proiecte într-adevăr deosebite, recunosc! Şi mai recunosc public, iată, că primarul Cătălin Cherecheş este destul de diplomat şi un bun comunicator… sau cel puţin a fost până nu demult, de aceea le-a şi mers la suflet atâtor zeci de mii de băimăreni. Aşa văd eu lucrurile (şi-ncerc să le văd în primul rând din perspectiva majorităţii băimărenilor), dar atunci de ce-am spus c-a fost până nu demult? Simplu, fiindcă încet-încet se cam termină cu rezerva de încredere publică necondiţionată, avalanşa de promisiuni peste (doar) promisiuni a cam început să pună pe gânduri tot mai mulţi băimăreni, lumea a început deja să afle câte ceva şi despre tot felul de urâte combinaţii politice de culise în care a fost şi este implicat până-n gât primarul… adică nexam independenţă! Dimpotrivă! Pe la începutul anului 2013, imediat după ce Cherecheş fusese exclus din PNL, unii băimăreni bucuroşi nevoie mare îmi spuneau (pe o reţea de socializare) că uite ce bine e, „avem primar independent” şi că el nu mai depinde de nimeni, ce bine că poate face ce vrea şi că oricum are sprijinul a peste 86% dintre băimărenii care au fost la vot. Câtă naivitate! Le spuneam atunci unora că se înşală amarnic, că în România încă nu poţi, ca primar, să fii independent, n-ai cum, nu există aşa ceva la nivelul primăriilor din municipiile reşedinţă de judeţ. Mi-au răspuns că primarul Cherecheş va fi excepţia (sic!!!); le-am replicat că tare m-aş bucura, dar că nu cred, atenţie!, chiar şi dacă aparent furtunosul primar controlează Consiliul Local Baia Mare şi chiar dacă, cel puţin la acea vreme, controla pe puţin 80-90% din media băimăreană (dar o să povestim şi despre asta în continuarea din editorialul de mâine, când şi cum a fost trădat primarul de mai mulţi jurnalişti, recte de multe instituţii media deodată – vezi cazul Romaltyn -, aşa a aflat încăpăţânatul june primar că aroganţa costă foarte scump şi că mulţi jurnalişti te pupă-n fund până la o adică)! Una peste alta, o primă concluzie ar fi: „Poţi să prosteşti unii oameni tot timpul şi toţi oamenii un timp, dar nu poţi să prosteşti toţi oamenii tot timpul” (Abraham LINCOLN), iar acest lucru a început să-l simtă tot mai mult pe propria-i piele domn’ primar Cherecheş!

Aşa, fiindcă revenind la chestiunea cu independenţa, mulţi băimăreni – şi nu numai – au amuţit brusc atunci când în toamna anului trecut, în septembrie, primarul băimărean s-a înscris în UNPR! Tocmai în UNPR-ul aflat la putere; în PSD a fost, în PNL a fost, ba şi-n UNPR mai fusese odată. De ce din nou în UNPR? Păi nu e Gabriel Oprea vice-premier? Păi nu l-a adus pe făţarnicul Oprea în Baia Mare încă anul trecut? Păi nu l-a plimbat inclusiv pe la bazinele de înot, alea goale vara, şi pe la terenul de atletism, cel în paragină şi astăzi? Ba da! S-a rezolvat ceva de-atunci? – păi nu, absolut nimic (nu mai intru în poveştile vechi deja de trei ani cu transferul bazelor sportive din patrimoniul ministerului de resort în cel al municipalităţii). Pe de altă parte, dacă tot pomeneam de speculaţii, oare intrarea în UNPR să aibă vreo legătură (şi) cu dosarul pe rol la DNA? Oare? Nuuuuu, sigur că nu, da’ de unde, doar ştie toată lumea că niciun procuror din România nu ţine cont decât de fapte şi probe, de absolut nimic altceva, nu-i aşa? Başca unii spun că de exemplu DNA-ul ia uite ce mai transpiră trimiţând în judecată şi grei de la Putere, însă şi dintre mahării portocalii foşti la guvernare… da’ parcă-parcă mai mulţi şi mai des din coaliţia de guvernământ. Şi-atunci cum devine decizia cu UNPR-ul? Ia să ne-amintim, în altă ordine de idei, ce s-a întâmplat în Baia Mare cu puţin înainte de europarlamentarele din 25 mai: a fost aici fata lu’ tata, Elena Băsescu adicătelea, împreună cu toată echipa cunoscută, şi-ntr-un moment de bruscă, bâlbâită şi totală sinceritate ea s-a trezit mulţumindu-i public taman lui Cătălin Cherecheş, nota bene, membru UNPR, pentru că „independentul” primar a contribuit la strângerea de semnături pentru eventuala candidatură a fetei Preşedintelui la postul de europarlamentar! Şocul a fost pe măsură, uluiala primarului aşijderea, noroc că „independenta” renunţase între timp la joaca de-a P.E. Apropo, nu mă-ndoiesc că e notorie şi strânsa legătură amicală – pe linie profesional-administrativă, fireşte – dintre primarul băimărean şi fosta ministreasă Elena Udrea. Şi nu, nu e nimic rău în asta, am spus eu că e rău ceva? E foaaaaarte bine, minunat şi roz-bombon, totul e exact în spiritul pseudo-politicii de tip dâmboviţean, adică… dar ştie mai toată lumea, deşi unii încă se fac că nu văd nimic, par a nu lua în seamă traseismul, trădările, minciunile, sforăriile ordinare de culise, manipularea opiniei publice prin intermediul presei de serviciu (tot) „independentă”…
Şi tot înainte de 25 mai a sosit în Baia Mare şi premierul Victor Viorel Ponta, iar primarul Cherecheş a avut tupeul să-i îndemne pe băimăreni să voteze cu PSD; şi cu PC şi UNPR, desigur, da’ parcă tot PSD a fost în prim-plan. Însă, mai povestim şi-n editorialul de mâine – şi despre vizita premierului, şi despre ce-a mai făcut bine şi frumos primarul, şi despre promisiuni şi proiecte SF, şi despre consilieri personali, şi despre cum se ţine-n frâu un consiliu municipal, şi despre cultul personalităţii… şi poate încă puţin despre 18 iunie şi dosarul de la DNA.
Peter-Vasile CZOMPA