Președintele filialei Maramureș din cadrul Asociației Proprietarilor de Păduri, Pășuni și Terenuri Agricole din Ardeal (APPPTAA), și anume Gheorghe Cozmuța, ne-a transmis recent o Scrisoare deschisă pe care, iată, o publicăm integral. După cum mi-a precizat semnatarul materialului, documentul în cauză a fost deja remis aproape tuturor persoanelor și instituțiilor menționate în material, inclusiv Președintelui ales al României, Klaus Iohannis. Precizez că, pe măsură ce vom afla noutăți privind demersul asociației, vom informa imediat opinia publică. (Peter-Vasile CZOMPA)
” Motto: “Eu îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul”
“Scoală române, n-auzi alarma, n-auzi cum plânge naţia ta?”
Asociaţia Proprietarilor de Păduri, Păşuni
Şi Terenuri Agricole din Ardeal
Persoane fizice şi juridice, filiala Maramureş
Adresa: sat Bârgău, nr. 42A, com. Cicîrlău
Telefon: 0743-534.962
Email: apardeal_filmm@yahoo.com
Facebook: OpritiVanzareaPamantuluiRomanesc
SCRISOARE DESCHISĂ
Adresată:
D-lui Werner Klaus Iohannis, Preşedintele României
D-nei Laura Codruța Kovesi, Procuror Sef al DNA
Comisiei şi Parlamentului European
Comisiei de la Veneţia
Parlamentului şi Guvernului României
Subsemnatul Cozmuţa Gheorghe, Preşedintele Asociaţiei mai sus menționate, prin prezenta petiţie vă informez despre abuzurile clasei politice românești făcute in complicitate cu toate institutiile de baza ale Statului Român cu atributii in procesul de reconstituire a dreptului de proprietate a terenurilor cooperativizate: Parlament, Guvern, Curtea Constituţională, Avocatul Poporului, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Justiţie, Prefecturi, Primării, Comisii de Fond Funciar.
Intreaga legislaţie a fondului funciar (pentru elaborarea căreia Parlamentul României a fost plătit cu sume fabuloase) nu se justifică întrucât cooperativizarea agriculturii în România a respectat toate prevederile Legii cooperatiei din 1929 a Guvernului Maniu, lege emisa dupa modelul cooperatist olandez, pentru realizarea unei agriculturi industriale competitive. Astfel, in baza acestui principiu, desi intrat in CAP, taranul roman a ramas proprietar pe parcelele colectivizate, deci nu mai era nevoie de actuala legislatie a Fondului Funciar asa ca autorii legislatiei fondului funciar, cand au desfiintat CAP -urile si au emis legislatia au urmarit in realitate ceea ce a rezultat: deposedarea taranilor români de terenuri, atribuirea acestora apropiaţilor regimului, lichidarea agriculturii intensive, crearea de haos în sistem, învrăjbirea cetăţenilor şi purtarea lor pe drumuri pentru a le distrage atenţia de la politica antiromânească dusa de clasa politica, crearea tuturor condiţiilor pentru renunţarea la pământ şi vânzarea pământului românesc către străini.
In mod abuziv au fost anulate fără titlu de lege actele de proprietate pentru terenuri în toata tara şi regimul de Carte Funciară in Transilvania prin încălcarea art. 44 din Constituţia României (dreptul la proprietate), obligând proprietarii să-şi solicite restituirea terenurilor de la Comisiile de Fond Funciar (ca şi cum acestea ar fi proprietare). Si să le reîntabuleze cu preţuri astronomice. Si prevederile Ordinului 700/2014 art. 28 a Directorului General al ANCPI în baza căruia proprietarul unui teren răspunde pentru indicarea corectă a limitelor imobilului la întabulare reprezintă încă o dovadă a inaplicabilităţii acestei legislaţii monstruoase, cât şi sustragerea instituţiilor abilitate cu aplicarea legislaţiei de la responsabilitate întrucât au realizat că această legislaţie nu se poate aplica.
Toate instituţiile abilitate cu aplicarea acestei legislaţii cunosc aspectele semnalate cât şi faptul că aceste abuzuri nu pot fi îndreptate decât prin anularea întregii legislaţii iar proprietarii să-şi reia terenurile pe amplasamentul pe care l-au avut, dar nu le sesizează ca sa nu fie daţi afară din serviciu multumindu-se cu faptul că au activitate în urma acestui haos generalizat realizat deliberat în toată ţara.
Acesta este motivul real pentru care nici un guvern nu se angajează să realizeze cadastrul general întrucât sunt conştienţi că nu se poate face.
Vă prezint situaţia cadastrală a unei tarlale (Lunca) care avea parcele paralele şi egale (din Reforma Agrară) unde reprezentanţii Comisiei de Fond Funciar şi-au realizat şi însuşit abuziv 4 parcele din terenul care reprezenta mejdele (teren care a fost atribuit în plus la Reforma Agrară pentru mejde conform hărţilor cadastrale întocmite la Reforma Agrara) şi care revenea proprietarilor reali (măsurându-l fara mejde), parcelele intabulate în baza acestor abuzuri legislative sunt plasate haotic, au dimensiuni diferite şi orice nouă întabulare se face cu modificarea limitelor tuturor parcelelor. Datorita faptului ca terenul care forma mejda fiecarei parcele ( care la o lungime a parcelei de 300 m depasa o arie) nu a fost reconstituit fiecarui proprietar odata cu parcelele cum se impunea fiind trecut ca rezerva, toti prorietarii parcelelor atribuite in baza Legii pentru Reforma Agrara din Transilvania ( au suprafete de 29 ari, ½ iughere) sunt exclusi de la primirea subventiilor care se acorda numai de la 30 ari in sus. Politicienii care au fixat suprafata minima subventionata la 30 ari cunosteau (sau trebuia sa cunoasca) faptul ca in Transilvania majoritatea parcelelor din Reforma Agrara sunt de 29 ari dar pentru Taranul Roman acestia au numai ura, dispret si dezinteres.
Comunitătile locale din toate satele Romaniei au detinut in proprietate terenuri agricole si forestiere, obţinute prin mosteniri, cumpărări, donaţii, legi de împroprietărire, atât ale Regimului Austro-Ungar in Transilvania, cât şi în baza Legii Reformei Agrare din 1921 art. 24 si 32 (păduri şi păşuni comunale), lege care prin art. 17 din Regulamentul de aplicare a legiferat şi situaţia juridică a terenurilor neproductive, fără proprietar (care au fost redate agriculturii în urma lucrărilor de îmbunătaţiri funciare realizate în regimul trecut) atribuindu-le comunităţilor locale (comunelor politice).
Aceste terenuri (în suprafaţă de aprox. 4 milioane Ha la nivelul întregii ţări, 20% din suprafata României nu trebuiau solicitate de comunitătile locale în baza legislaţiei fondului funciar nefiind colectivizate, suprafete intinse fiind in sudul României) pe care comunităţile locale le-au folosit în calitate de proprietari şi în perioada comunistă (pentru care deţinem acte de proprietate şi dovada plătii acestora către foştii proprietari pentru terenurile atribuite la Reforma Agrară din 1921 – acte care se află la Arhivele Naţionale – Statul Român necontribuind la aceste plăţi conform art. 135 din Legea pentru Reforma Agrara) au intrat ilegal în proprietatea Unităţilor Administrativ-Teritoriale (UAT) de care aparţin localităţile noastre prin interpretarea abuzivă de către instituţiile abilitate a următoarelor legi neconstituţionale emise deliberat de Parlamentul României în acest sens (caz unic in istoria modernă a omenirii ca un Parlament National să emită premeditat legi pentru furtul propriilor cetăţeni): Legea 18/1991, 169/1996, art. 33 si 44, Legea 1/2000 si 247/2005, art. 22, 26 alin. (1), 29 alin. (4), legea 160/2010, legea 400/2002, Legea 165/2013, Legea 18/1991, art. 33: „Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale – pajişti şi arabil – care s-au aflat în folosinţa cooperativelor agricole de producţie – trec în proprietatea privatã a comunelor, oraşelor sau, dupã caz, a municipiilor şi în administrarea primãriilor, urmând a fi folosite ca pãşuni comunale şi pentru producerea de furaje şi seminţe pentru culturi furajere”. Legea 1/2000, art. 29 alin. (4): „Comunele, oraşele şi municipiile, care au deţinut în proprietate terenuri cu vegetaţie forestierã, pãduri, zãvoaie, tufãrişuri, fâneţe şi pãşuni împãdurite, redobândesc, la cerere, proprietatea acestora, în limitele probate cu actele care atestã suprafeţele solicitate în condiţiile art. 9 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicatã”.
Pentru susţinerea afirmaţiilor noastre precizăm faptul că UAT oricare au fost ele in perioada modernă a României: sat, plasă, judeţ, sau după reorganizarea administrativ teritorială făcută în baza legii 5/1950: sat, comună, raion, regiune; nu au deţinut niciodată în proprietate terenuri agricole sau forestiere, deci nu erau îndreptăţite la reconstituiri a dreptului de proprietate cum prevăd aceste articole introduse în mod abuziv în textul acestor legi pentru motivele arătate.
Pentru realizarea acestor abuzuri inimaginabile autorii lor s-au folosit de necunoaşterea regimului juridic al acestor terenuri de către majoritatea cetăţenilor ţării, de faptul că titularul dreptului de proprietate al terenurilor comunale este „Comuna”, termen provenit de la proprietatea comună a Comunităţilor locale pentru aceste terenuri, dar fiind identic cu denumirea actualelor UAT „Comune”, au răstălmăcit înţelesul iniţial, susţinând abuziv că comuna împroprietărită a reprezentat o UAT şi că aceste terenuri revin UAT.
Comuna ca UAT a fost înfiinţată abia în baza Legii 5/1950, deci neexistând în perioada Reformei Agrare nu putea fi împroprietărită, în acea perioadă UAT fiind: sat, plasă, oraş, judet. Toate demersurile Asociaţiei făcute la autorităţile statului abilitate cu reglementarea fondului funciar – inclusiv la Administraţia Prezidentială – au fost tratate superficial, abuziv, la comandă politică, ANRP (speluncă de hoţi aflată în subordinea Primilor Miniştri care le asigură spatele şi cu care fură împreună, instituţie unde au fost dirijate toate sesizările) ne răspundea întotdeauna invariabil greşit că „Comuna (politică)” a reprezentat o „UAT întâlnită în zona Banatului şi Transilvaniei, iar succesorul universal al unei UAT nu poate fi decât o altă UAT”, răspuns dat în dispreţ cu prevederile Legii 1/2000 art. 26 alin. (1) care consideră Comuna Politică o formă asociativă de proprietate îndreptăţită la reconstituire.
Si CSM în Nota 692/2007 privind interpretarea art. 26 alin. (1) consideră „Comuna” (termen cu acelaşi înteles cu Comuna Politică) o formă asociativă de proprietate a tuturor locuitorilor unei localităţi îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate.
Tot la comandă politică instituţiile juridice au respins toate acţiunile în justiţie ale comunităţilor locale care şi-au solicitat dreptul de proprietate al acestor terenuri (ca să nu existe nici un precedent) cu toate că acestea şi-au dovedit fără echivoc dreptul de proprietate. Vă prezint Ordinul Prefectului Judeţului Maramureş nr. 1384/2008 emis ilegal (cum au emis Prefecturile cu miile) pe păşunea comunală a cetăţenilor satului Bârgău fără hotărârea Comisiei Judeţene cum impune legea, motive de nulitate absolută conform art. III Legea 18/1991, act considerat perfect legal de către instituţiile juridice la care am solicitat anularea lui.
Curtea Constituţională a României a avizat favorabil această legislaţie neconstituţională şi pentru un profan şi a respins abuziv excepţiile de neconstituţionalitate a acestei legislaţii înaintate de Asociaţie.
Semnificativ în demonstrarea implicării şi coordonării tuturor instituţiilor statului în aceste acţiuni criminale o reprezintă modul de muşamalizare a însuşirii ilegale a pădurilor grănicereşti (îndreptăţite la reconstituire în baza Legii 1/2000 art. 26 alin. 1) prin emiterea abuzivă (în urma colaborării infractionale a acestor institutii) a D.C. 603/2008 de Curtea Constituţională. In urma acestor abuzuri nici o formă asociativă îndreptătită la reconstituire în baza Legii 1/2000: Comune (politice), grănicereşti, obşti de mosneni şi nedivizate, nu şi-au recuperat terenurile în toată ţara.
Aceste abuzuri grosolane prin care au fost deposedaţi abuziv 10 milioane cetăţeni români (populaţia rurală) urmărite cu o determinare diabolică de autorii lor (toate Parlamentele României de după 1989), începând cu Legea 18/1991, au avut ca scop final atribuirea acestor terenuri susţinătorilor regimului (sub pretextul îndreptării abuzurilor regimului comunist faţă de deposedaţii de terenuri care şi-au mai primit în câteva rânduri aceste despăgubiri, în realitate clientelei politice), aspect legiferat prin Legea 165/2013, art. 6 în baza căreia aceste terenuri au fost deja identificate si inventariate.
Priviţi cum şi-au coordonat în timp aceste acţiuni prin politica paşilor mărunţi: in baza Legii 18/1991 art. 33 şi 44 ne-au deposedat de păşuni (islazuri) şi au aşteptat reacţia proprietarilor, văzând că au reuşit cu sprijinul tuturor instituţiilor statului – Justiţie, Prefecturi, Curtea Constituţională etc. să anihileze orice revendicare a păşunilor, şi-au însuşit ilegal şi pădurile după 10 ani prin interpretarea abuziva a Legii nr. 1/2000, art. 29 alin. (4).
Si legislaţia adiacentă legislatiei fondului funciar, OUG 34/2013 (legea păşunilor), Legea 407/2006 (a vânătorii), Legea 7/1996 (a cadastrului) este neconstituţionala întrucât este subsecventa abuzurilor legislative aratate.
UAT care deţin ilegal aceste terenuri (întrucât asa cum v-am precizat nu erau îndreptăţite la reconstituire a dreptului de proprietate pentru aceste terenuri in baza acestor legi întrucât nu le-au deţinut niciodată), au încasat ilegal peste 3 miliarde Euro ca subvenţii europene (bani pe care Statul Roman ar putea fi obligat să-i returneze, dar pe care i-au împărţit până la cele mai înalte nivele, acesti bani reveneau comunităţilor locale) si defriseaza padurile detinute ilegal.
De asemenea UAT vand, concesioneaza la străini aceste terenuri fără să-i intereseze că acestea vor reveni adevăratilor proprietari (comunităţile locale care detin acte de proprietate) intrucat actele de proprietate ilegale sunt lovite de nulitate absoluta.
D-le Preşedinte al României, D-na Procuror Sef a DNA, în genunchi ne punem în fata dvs. şi vă rugăm să ne ajutaţi în recuperarea acestor terenuri pentru care prea mult au suferit înaintaşii noştri ca să ni le lase moştenire. Cu mult respect, vă solicităm o audienţă.
Depun:
-Act de proprietate pentru proprietăţile comunale emis in baza Legii pentru Reforma Agrară;
– Dovada platii acestor terenuri;
– UAT din perioada Reformei Agrare;
– situatie cadastrala;
– interpretarea termenului de „Comuna” (titular a dreptului de proprietate pentru paduri si păşuni comunale) de către CSM;
– Răspunsul ANRP;
– Ordinul Prefectului 1384/2008;
Baia Mare Presedinte
12.12.2014 Cozmuţa Gheorghe ”
