Ananei GAGNIUC
Afirmațiile generaliste – de genul „mai toate proiectele și investițiile mari ale județului sunt în mare pericol de a eșua (vezi în special cele cinci mari proiecte de investiții din județ” sunt comode, dar susceptibile de manipulare, chiar și involuntară. Abia când intri mai adânc și mai documentat în problemă ai o imagine mai aproape de realitate. Să vedem care ar fi răspunsul la întrebarea din titlu în cazul celor cinci mari investiții maramureșene. ținând cont și de timpii morți pe care-i generează stufoasa birocrație specifică investițiilor cu bani europeni, derulate în România.
1) Reabilitarea Spitalului Județean e o investiție realizată, mai sunt de făcut doar recepțiile finale, ce se încadrează în termenul de 31.12.2015. E adevărat că acesta e singurul proiect preluat de noua conducere CJ, instalată la mijlocul anului 2012, într-o stare ceva mai avansată.
2) Circuitul bisericilor de lemn nu e deloc în pericol, e în grafic și va fi finalizat la termenul din noiembrie. Acest proiect a fost preluat la stadiul zero; după ce fusese elaborat în mandatul lui Marinel Kovacs, a zăcut patru ani în mandatul lui Mircea Man. Astfel, noua conducere a avut de elaborat și aprobat documentația pentru licitația electronică (de pe SEAP), etapă care a consumat vreo 8 luni. După atribuirea din 31.05.2013, a urmat jocul contestațiilor, al judecăților prin tribunale, din care, în final, CJ-ul a ieșit câștigător. Dar s-a mai pierdut un an până la semnarea contractului (în 15.05.2014), deși forurile de decizie – Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) și instanțele – au acționat cu celeritate. Pentru că în lipsa argumentelor se apelează la acuzații de subiectivism (deși prezint doar fapte reale, nu opinii), la final atașez pentru curioși studiul de caz (din cauză de rigoare, e cam tehnicist).
3) Drumul Baia Sprie – Bârsana a fost preluat în stare de jaf de la predecesorul care mergea la Sharm El Sheik și pe la 1 Mai pe banii Selinei (ș.a.), executantul de atunci, care aproape a îngropat proiectul. Rezilierea contractului, procesul intentat CJ-ului de către Selina,, elaborarea, aprobarea și urcarea pe SEAP a noii documentații de licitație au consumat 18 luni. Fără juriști buni, CJ-ul putea să pierdă procesul și să mai pompeze niște bani – pe post de despăgubiri – în buzunarul Selinei. Din fericire, proiectul a fost a resuscitat. Mergeți acum pe acest drum (cu 35 km asfaltați deja) și apoi faceți evaluarea de risc. Sunt sigur că veți aprecia că „riscul” cel mai mare e că și acest proiect va fi finalizat.
4) În perioada 2008-2012, investiția „Managementul integrat al deșeurilor” a zăcut; nici măcar un amplasament pentru stația de tratare a deșeurilor n-a găsit Mircea Man. A fost accelerat în ultimul an, chiar dacă două licitații au fost reluate din lipsă de ofertanți! Mai sunt 10 luni și mult de muncă. Aici se poate vorbi de risc, un risc accentuat de cei care nu vor să scape din mână profitabila afacere a gunoiului și pun bețe în roate proiectului: Drusal-ul, secondat de șeful municipalității.
5) La Aeroportul Baia Mare, managerul Dorin Buda a reușit în scurt timp să recupereze timpul pierdut în anii precedenți. A refăcut studiul de fezabilitate, a demarat operațiunile de expropiere a unor terenuri, a urcat licitația pe SEAP. Atribuirea contractului pentru prelungirea pistelor de decolare/aterizare va avea loc în 31 august. Fiind vorba de bani din Master Planul de Transport, renegociat de guvern (inclusiv ca termene) cu Comisia Europeană și aici sunt șanse de realizare. Riscul mare e legat tot de apariția unor contestații, căci potul e foarte atractiv: 13.000.000 euro, fără TVA.
6) Nu poate fi omis nici proiectul cu cea mai mare ca valoare: 120.000.000 euro: „Extinderea şi Reabilitarea Infrastructurii de Apă și Apă Uzată în județul Maramureș”. Conceput în timpul mandatului lui Cristian Anghel, proiectul are ca titular VITAL, firmă din subordinea primăriei băimărene, fără nicio legătură cu CJ și Zamfir Ciceu (ăsta o fi motivul pentru care nu e inclus în rândul marilor investiții maramureșene și asupra căruia plutește nefiresc de multă tăcere?). Din păcate, aici e riscul cel mai mare, mai ales că o secțiune a proiectului (MM-CL-03, Reabilitarea statiei de epurare in Baia Mare, în valoare de 54.700.968 lei, fără TVA) e complet în aer. Și nici celelelte 12 contracte de lucrări din cadrul investiției nu se simt prea bine. Și la acest proiect, contestațiile și procesele au consumat timp foarte prețios.
Sunt destule date și fapte pentru a trage singuri concluziile. Personal, apreciez că riscul e ca proiectele CJ-ului să se finalizeze (cu acele semne de întrebare în cazul aeroportului și deșeurilor – deși sunt șanse ca o etapă a investiției să fie translată pe programul de finanțare 2014-2020); un risc nesperat de mare, prin prisma ritmului de derulare din anteriorul mandat (vezi și studiul de caz).
Ananei GAGNIUC
