Ioan Mircea Pascu, despre realegerea lui Putin ca presedinte al Rusiei

Realegerea lui Putin, comentata de Ioan Mircea Pascu

Europarlamentarul Ioan Mircea Pascu nu vede cu ochi buni pentru Romania posibila realegere a lui Vladimir Putin in functia de presedinte al Rusiei. Acesta sustine inca o data ca “in Rusia nu exista loc pentru doi tzari!”.

“Asteptarile celor care l-ar fi preferat pe Medvedev, dintr-o multitudine de motive, unele justificate, altele nu, se vad astfel naruite; presedintele Medvedev pare sa nu se privit niciodata el insusi drept un contracandidat al premierului Putin.

Acum, dupa anunt, toate masurile si declaratiile sale care puteau sugera ca se distanta de premier par sa fi fost ori tentative nereusite, ori, mai rau, o simpla perdea de fum, pentru a nu dezvalui prea devreme ca ierarhia dintre cei doi nu s-a schimbat in realitate nicio clipa.

Una pesta alta, presedintele este cel care “pierde”, si nu numai pe ultimii metri ai mandatului sau, iar premierul este cel care castiga clar si convingator! Daca acest raport poate fi aplicat si Rusiei, ca tara, inca nu pot spune. Ramane sa mai vedem …”, scrie Ioan Mircea Pascu pe blogul sau.

Europarlamentarul este sigur ca “ceea ce ne asteapta nu va fi mult diferit de ceea ce am vazut dejà: presedintele Putin, preluand conducerea de la fostul presedinte Yeltin, care a guvernat Rusia in anii de slabiciune de dupa destramarea fostei URSS, a venit cu mandatul de a intari Rusia pe plan intern si extern si de a recupera pozitiile pierdute pe plan international. (Si nu putem spune ca nu a reusit…)”.

”Tocmai de aceea, in ultimii ani, Rusia a initiat o serie de actiuni care exprima nemultumirea sa cu noua pozitie, inferioara, atribuita in arhitectura politico-militara continentala (si mondiala) imediat dupa 1989-1991 (retragerea din CFE, propunerea unui nou sistem de securitate continentala, opozitia acerba la scutul antiracheta American, paralel cu un accent crescut pe valorificarea arsenalului nuclear etc)

Drept pentru care, daca acum este mai puternica, Rusia nu se mai considera legata de intelegerile de pe vremea cand era mai slaba si doreste o pozitie mai buna, care sa reflecte castigul de putere realizat intre timp.

Iar cel care a elaborat si s-a angajat in realizarea acestei re-pozitionari este tocmai fostul si viitorul presedinte, actualmente premier, dl. Putin, cu presedintele Medvedev in pozitie de a doua vioara (sa nu uitam, ca, in timpul conflictului cu Georgia din 2008, premierul si nu presedintele se afla la punctul de conducere a operatiunilor militare ruse…).

Deci, revenirea premierului Putin in pozitia de presedinte al Rusiei – nu pot spune de ce, dar nu am nicio indoiala asupra rezultatului alegerilor prezidentiale – va insemna continuarea, daca nu chiar accelerarea refacerii puterii Rusiei, profitand masiv de hemoragia de putere a Occidentului provocata de actuala criza.

Acest lucru se va face urmarind, ca si pana acum, doua linii directoare: una economica, in special prin utilizarea energiei ca arma, alta militara, viitorul presedinte anuntand de pe acum ca “in urmatorii cinci-zece ani trebuie sa innoim complet dotarea armatei si a flotei militare”.

Pentru Romania, care se afla de mai multi ani intr-un punct de minim al raporturilor cu Rusia, viitorul nu suna prea bine, cu atat mai mult cu cat declaratiile noastre de pana acum par sa il fi deranjat mai mult pe premierul Putin, decat pe presedintele Medvedev.

Iar celor de la guvern care, vrand sa compenseze raceala generala din raporturile bilaterale, ridica in slavi interesul capitalului rus de a investi in economia romaneasca as dori sa le atrag atentia asupra faptului ca Rusia nu a facut niciodata investitii pe criterii pur economice, ci mai ales in scop politic, toate investitile lor transformandu-se, mai devreme sau mai tarziu, in parghii politice in tara in care au fost facute.

Si, daca, in plus, mai repetam greseala de a socoti ca, mai ales acum, dupa semnarea acordului cu SUA privind scutul anti-racheta, putem sa socotim ca securitatea noastra este asigurata de altii – asa cum am facut dupa intrarea in NATO in 2004 – si, drept urmare. sa ignoram in continuare acest sector, sa nu ne miram daca vulnerabilitatea Romaniei in acest spatiu geografic va creste, in loc sa scada (fara sa putem conta nici pe UE, care, iata, tocmai ne-a refuzat intrarea in Schengen …), concluzioneaza Pascu.

Rares Bogdan
foto:ioanmirceapascu.ro

Recomandari

Lasă un comentariu

Alte Articole