Denumirea oficială completă a controversatului proiect este ”Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Maramureș” (SMID), titular al proiectului fiind Consiliul Județean (CJ) Maramureș. În ceea ce privește finanțarea, foarte-foarte pe scurt, este vorba despre fonduri europene și, una peste alta, incluzând și partea de cofinanțare, se (va) ajunge la o sumă undeva între 55 și 65 milioane euro. Conform datelor oficiale, proiectul cuprinde: ”Centrul de management al deşeurilor în comuna Fărcaşa, sat Sârbi; staţie de transfer şi stocare în: Sighetu Marmaţiei, staţii de trasfer în: Târgu Lăpuş şi Moisei, 7 centre de colectare a deşeurilor voluminoase, închiderea a 6 depozite neconforme din mediul urban (…)”. Ei bine, nodul gordian al chestiunii a fost și este în special ceea ce înseamnă viitorul depozit așa-zis ecologic din localitatea Sârbi – Fărcașa; sau, cum tot mai mulți contestatari îi spun prescurtat pe internet, viitoarea ”groapă de gunoi” a Maramureșului. Așadar, iată de ce și eu, și alți colegi jurnaliști i-am spus simplu – cazul ”Fărcașa”, asta doar din motive strict profesional-gazetărești, adică pentru o exprimare concisă și, desigur, în contextul în care chiar acolo va fi preconizatul punct central al proiectului, depozitul ecologic central. Și tocmai în privința locului în care va fi amplasat depozitul în cauză, mai jos o să puteți citi o foarte interesantă Scrisoare deschisă în care, în esență, pe ideea generică ”NU AICI! NU AȘA!”, autoarea își prezintă încă o dată punctul de vedere: fără a se opune unui asemenea proiect, nota bene, și fără a contesta defel necesitatea rezolvării problemei deșeurilor într-o variantă cât mai modernă, eficientă și ecologică, totuși ea contestă cu vehemență în pricipal locul ales de autorități pentru amplasarea viitorului mega-depozit!
Circul gunoaielor a încins spiritele și în Groși!
Nu numai că întortocheata poveste a preconizatului şi foarte controversatului depozit ecologic de deşeuri din Sârbi – Fărcașa continuă (deși proiectul ar fi trebuit finalizat până la sfârșitul anului 2015!), ci subiectul provoacă din ce în ce mai multe dispute publice – juridice, de mediu, de finanţare şi inclusiv unele controverse politice de culise. Sigur că aspectele de mediu sunt sau ar trebui să fie în centrul atenției, atât în ceea ce privește locația din zona Sârbi, cât și, mai nou, nota bene, scandalul izbucnit recent pe tema gropii de gunoi din localitatea Satu Nou de Jos, comuna Groși. Cauzele acestui nou circ public: cu câteva luni în urmă, cineva – cineva însemnând cei care au luat stupida decizie – a hotărât ca toate deșeurile din gropile de gunoi din localitățile Seini și Târgu Lăpuș să fie transferate, atenție!, nu direct în zona Fărcașa, ci tocmai la groapa de gunoi din Satu Nou de Jos – Groși! De ce s-o fi luat decizia asta extrem de ciudată, cum, din ce considerente logice și economice și mai ales de către cine, recte cu acordul cui din administrația comunei Groși, iată doar câteva grave aspecte controversate și întrebări care evident că necesită răspunsuri clare, concrete, din partea celor în cauză. Adică, începând cu cei din conducerea CJ Maramureș, apoi autoritățile din Groși (în frunte cu ”celebrul grobian” primar liberal Gheorghe Lupan, băgat până-n gât și-n aiureala asta!), pe urmă șefii firmei Drusal (care se ocupă de groapa de gunoi din Satu Nou de Jos) și, nu în ultimul rând, edilii municipiului Baia Mare (groapa de gunoi menționată fiind de fapt tocmai a Băii Mari!). Iată cât de mult s-a complicat chestiunea, iată de ce spuneam că, în loc ca lucrurile să se clarifice, așa-numitul caz Fărcașa generează noi și noi situații conflictuale grave care implică tot mai multe localități maramureșene. Nu voi intra acum în niciun amănunt privind toate aceste noi aspecte cel puțin curioase, hilare, unele poate chiar cu iz penal?!
”Să vă fie rușine!”
Dar, legat tocmai de toate aceste lucruri, trebuie totuși să menționez ceea ce s-a întâmplat în ședința CJ Maramureș din 29 mai a.c., când consilierii județeni au avut surpriza să afle că în sală sunt prezente mai multe persoane din Fărcașa, din Groși și nu numai. Au fost acolo Emilia Bura din Fărcașa, președintă a Asociației Euroarmonia (vezi mai jos ”scrisoarea deschisă” a doamnei), consilierul local Sorin Gaje din Groși, Gheorghe Cozmuța, din Cicârlău, el fiind președinte al Asociației proprietarilor de păduri, pășuni, terenuri agricole, la nivelul județului Maramureș, plus alte câteva persoane venite cu cei menționați (vezi galeria foto). Toți au adus acuzații grave la adresa autorităților județene și locale în privința a ceea ce se întâmplă cu implementarea acestui proiect, au formulat câteva întrebări concrete la care n-au primit niciun răspuns clar; doar Zamfir Ciceu, președintele CJ Maramureș, a încercat să încropească niște fraze lămuritoare, însă n-a reușit decât ceva din categoria ”vom face să fie bine ca să nu fie rău”! Altfel spus, povești cum că până în luna mai 2016 totul va fi gata și va fi bine bla-bla-bla, cu sprijinul autorităților centrale și al celor din Comisia Europeană. Nici nu e de mirare că la un moment dat cineva le-a strigat consilierilor județeni ”Să vă fie rușine!”. Ei bine, în idea că ”ceva ce începe prost se termină și mai prost”, situația este acum și mai complicată decât să zicem în urmă cu vreo șase luni, chiar dacă – și trebuie să recunoaștem acest aspect pozitiv – recent s-a rezolvat problema privind contestația licitației pentru lucrările din Fărcașa, ba s-a și semnat deja contractul aferent. Așa este, deci în sfârșit a fost făcut încă un pas esențial; doar că niciunul dintre toate celelalte capitole conflictuale menționate nu este rezolvat, dimpotrivă! Ba mai sunt și altele de care încă nici n-am pomenit deloc… nu încă! Deocamdată, revenind punctual la nemulțumirile contestatarilor din Fărcașa, vă punem aici la dispoziție o Scrisoare deschisă (vezi facsimil) pe care ne-a remis-o Emilia Bura, un document pe care de altfel l-a depus și înregistrat cu nr. 4158 la CJ Maramureș în data de 15 mai 2015. Citind rândurile scrise de Emilia Bura, cu siguranță veți înțelege în ce constau neînțelegerile și starea conflictuală tensionată între contestatarii și susținătorii proiectului, respectiv referindu-mă aici strict la localnicii din Fărcașa, la opiniile privind locația viitorului uriaș depozit de deșeuri. Mai explicit, încă un aspect de nuanță: în timp ce susținătorii din Fărcașa ai proiectului afirmă că doar Emilia Bura și alți doar câțiva se opun construirii depozitului în locul respectiv, exact la fel susțin și contestatarii, și anume că și cei pro-proiect sunt doar câțiva, aceștia fiind de fapt doar cei din grupul acoliților primarului Ioan Stegeran (membru PSD; fost în PDL până în 2014). Una peste alta, în opinia mea, cam așa și stau lucrurile, fiindcă, din păcate, marea majoritate a localnicilor din Fărcașa probabil nici idee nu are încă ce impact major va avea acest proiect asupra întregii comunități de-acolo. Impact și cu bune, dar și cu (mult mai multe) rele!
Așadar, iată ”scrisoarea deschisă”/sesizarea pe care Emilia Bura (vezi foto) a depus-o la CJ Maramureș în 15 mai 2015 (vezi în facsmil documentul cu număr de înregistrare):
” SCRISOARE DESCHISĂ
Domnului Zamfir Ciceu, Președintele Consiliului Județean Maramureș
Subsemnata Bura Emilia, domiciliată în sat Tămaia str. (…), com. Fărcașa, jud. Maramureș, revin asupra subiectului legat de afacerea necurată privind depozitul de gunoi în comuna Fărcașa. Vă informez public despre faptul că nu permitem pe teritoriul comunei noastre și de altfel în nici o zonă curată, ocolită de poluare, acest proiect antinațional. Cer urgent infrastructură ”zero waste” în vederea reciclării și compostării și nu în favoarea profitului unor firme străine care așteaptă cu sufletul la gură depozitul de deșeuri, ca ulterior ”să ne salveze” prin arderea lor. Vă acuz de manipulare, trădare și distrugerea unei zone curate care oferă dintodeauna societății lapte, miere, pâine. Iată în detaliu argumentele noastre, ale multor locuitori din comuna Fărcaşa, împotriva construirii aici și așa a acestui depozit aşa-zis ecologic de gunoi:
NU AICI!
1. La Fărcaşa, zona nu este deloc potrivită pentru acest proiect pentru că aceasta nu apare printre zonele defavorizate şi nu există nici o arie de teren poluat de exemplu cu cianuri şi îmbâcsite cu metale grele; mă refer la cele peste 30.000 hectare poluate care există acum în Maramureş şi, respectiv, la cele 17 iazuri de decantare rămase în urma mineritului din ”epoca Ceauşescu”. Nimic din toate cele amintite nu se găsesc pe teritoriul comunei noastre. De aceea considerăm că în locurile deja poluate, unde viitorul depozit nu poate strica nici apa și nici solul mai mult, ar fi locul potrivit pentru realizarea acestui proiect. Degeaba se insistă că celulele sunt izolate, s-a constatat că în timp izolația cedează și toxinele ajung în mod sigur, cu timpul, în apa freatică. Aerul din comuna noastră este bogat în ioni negativi, un aer de stațiune balneoclimaterică, datorită situării tuturor satelor comunei între pădure și Someș, ori odată cu acest depozit aerul se încarcă cu ioni pozitivi și toxine, bacterii, spori care pot aduce mari probleme de sănătate.
2. Mediului curat ocolit de poluare și capacitatea zonei comunei noastre de a produce și oferi în viitor apă și hrană, trebuie apărate, ele reprezintă o valoare economică deosebită în conjunctura actuală care va fi vizibilă după 2025, când se prevede o mare criză alimentară și a apei. La noi, prezența Someșului ce trece prin mijlocul hotarului, datorită posibilității reutilizării irigațiilor, este o resursă ce ține de strategia de dezvoltare și, la nevoie, de supraviețuire a județului și țării. Aici în zonă se poate produce hrană proaspătă, ieftină și de calitate, cât va curge apa pe Someș, pentru Municipiul Baia Mare și chiar pentru export. Este o mare greșeală să subestimezi și să anihilezi această calitate deosebit de valoaroasă cu amplasarea aici a unuia dintre cele mai mari depozite de gunoi din țară.
3. Scopul atragerii proiectului depozitului de gunoi la Fărcașa nu e doar necesitatea Consiliului Județean de a rezolva problema deșeurilor județene, este de fapt interesul mafiei internaționale a gunoiului care urmărește să construiască la noi un incinerator de deșeuri. S-a lipit de interesul Consiliului Județean și acum trage sforile și dorește să facă proiectul pentru scopul ei. Materializarea depozitului județean tocmai aici, e prima condiție pentru atingerea scopului lor. De aici e simplu fiindcă vor promova proiectul ”zero waste landfill” sau ”zero deșeuri la groapă”, ceea ce este de fapt un fals zero waste, fără să le pese de sănătatea mediului și implicit a oamenilor.
4. Dacă prin absurd acest proiect s-ar materializa sub forma pe care o vor ei acum, vă dați seama cât vor trebui să plătească cetățenii din Vișeu și Borșa pentru transportul deșeurilor compostabile la Fărcașa? Oare nu-i absurd așa ceva din moment ce, iată, de exemplu județul Ialomița are 24 de platforme de compostare, iar firmele de salubritate nu jupoaie cetățenii de bani, deșeurile compostabile fiind de fapt o importantă resursă care apoi se reîntoarce în natură sub forma îngrășământului organic rezultat în urma compostării. Compostul obținut prin selectarea automatizată nu se poate folosi în agricultură, iar la Fărcașa ar ajunge rezidualele, deci ceea ce e mai toxic.
5. Distrugerea mediului la Fărcașa, lucru care nu se recunoaște, va atrage după sine cheltuieli mult mai mari care vor fi suportate tot de maramureșeni și, în plus, sunt toate șansele ca Fărcașa să devină în scurt timp o comună defavorizată și nimeni nu a calculat cine pierde și cine câștigă în acest caz controversat și contestat. Peste tot în lume, în comunitățile din apropierea acestor investiții, valoarea proprietăților scade, cetățenii neputând vinde și să-și cumpere în altă parte. În mod sigur vor solicita despăgubiri, iar CE a comunicat că Guvernul nostru va răspunde și va plăti despăgubirile la nevoie, deci tot de la noi.
6. Nimeni nu a făcut un calcul economic să estimeze cât ar câștiga județul dacă acolo pe pășunea cu izvoare, unde vor să facă proiectul megadepozitului de gunoi, s-ar implementa alte proiecte care se potrivesc mult mai bine zonei, cum poate ar fi un sat ecologic pentru familiile care locuiesc în locuri poluate imposibil de ecologizat, cum sunt cele poluate de la minele de uraniu, din Repedea, și pentru alți cetățeni fără un adăpost deasupra capului. Sau cât ar câștiga județul dacă acolo ar fi înființate livezi de nuc, măr, păr, cireș, castan comestibil etc., sau plantații de cătină, coacăz, mur, levănțică etc.? Sau ferme pentru creșterea animalelor, culturi de plante medicinale etc. Cine a făcut un calcul clar cât ar pierde Maramureșul dacă s-ar ajunge ca mafia străină să-și atingă scopul și să construiască instalația de ardere? Absurd, nu? Rog mult autoritățile să se documenteze serios și să observe cât de dăunătoare sunt aceste proiecte, îngroparea și arderea deșeurilor mai ales în zonele agricole. Este falsă afirmația primarului Stegeran (primarul comunei Fărcașa – n.n.) că aceste investiții favorizează înființarea fermelor agricole. În Franța și Irlanda, sute de ferme au fost închise din cauza poluării și a toxinelor regăsite în produsele și subprodusele animalelor crescute în apropierea acestor investiții.
7. Chiar dacă efectele negative ale depozitului de gunoi nu ar influența asupra intereselor județene, totuși efectele asupra cetățenilor din comuna Fărcașa, asupra sănătații mediului, asupra apei freatice, aerului, solului, asupra plantelor și animalelor, sunt suficiente pentru a înțelege că acest proiect nu ne folosește, ci ne aduce doar proiecte mai urâte și în final boală și mari probleme. Prin APIA se asigură subvenții pentru fiecare arie de pământ înierbat, pentru prevenirea încălzirii globale și firește că atmosfera noastra înconjurătoare mai pierde ceva dacă în loc de pășunea și păduricea de la Fărcașa vor apare betoane și un mediu poluat pe veci.
8. Județul nu are nevoie de acest depozit de gunoi, băimărenii nu au nevoie de acest depozit aici; din câte îl cunosc pe Dl. Primar Cătălin Cherecheș și pe unii dintre consilierii municipali, eu cred și știu că ei nu vor accepta debarasarea deșeurilor din Baia Mare într-o zonă care a crescut și hrănit orașul. de când se știe. Cetățenii pot să facă ei selectarea propriului gunoi și să nu se lase păcăliți de cei care vor să-i jupoaie de bani pentru a-i scăpa de gunoi. Nu e greu să-l sorteze chiar de la început în trei categorii: reciclabil, compostabil și rezidual. Pentru reciclabil și compostabil, cetățenii nu ar trebui să plătească pentru că reciclabilele și compostabilele înseamnă de fapt resurse, nu deșeuri. Plata se va face doar pentru deșeurile reziduale care în timp trebuie să se reducă și să tindă la zero.
9. E foarte grav că pentru acest depozit s-a început cu strângerea de semnături pentru groapa de gunoi a comunei, apoi din două depozite de gunoi în județ a rămas valabil doar cel de la noi, iar acum observăm că UAT Fărcașa vrea să maximizeze investiția în Centru Regional de depozitare deșeuri și, în plus, pe site-ul Administrației Naționale au mai apărut, pe lângă deșeurile menajere, și cele industriale!
NU AȘA!
Soluția corectă la problema deșeurilor este proiectul Zero Waste. Zero Waste este un proiect etic, eficient și vizionar, pentru a ghida oamenii în schimbarea stilului de viață și practicile lor să imite ciclurile naturale durabile. Zero Waste înseamnă proiectarea și gestionarea produselor și proceselor pentru a evita în mod sistematic și elimina volumul și toxicitatea de deșeuri și materiale, de a conserva și a recupera toate resursele, pentru a nu le arde și a nu le îngropa. Zero Waste înseamnă: reducerea, reutilizarea, reciclarea și compostarea deșeurilor, și nu arderea și îngroparea lor. Implementarea Zero Waste va elimina toate evacuările de teren, apă sau aer, care sunt o amenințare la adresa sănătații mediului, a sănătății oamenilor, animalelor și plantelor. În urma implementării acestui proiect au de câștigat atât cetățenii, pentru că ei nu vor plăti pentru deșeurile reciclabile și compostabile, ci doar pentru deșeurile reziduale, dar câștigă mai ales societatea. Știm cu toții că obținerea materiei prime înseamnă decimarea munților, defrișarea pădurilor, pentru prelucrarea căreia trebuie gaze obținute adeseori prin otrăvirea pământului. Dar reciclarea va diminua necesarul de materie primă, iar compostarea va readuce în sol materiile organice, fără a dăuna mediului înconjurător. / Emilia BURA”
Un judecător a anulat NUP-ul pus de procurori!
Iată, așadar, cum acest controversat caz Fărcașa a ajuns să se complice tot mai mult, pe de-o parte fiind delicatul subiect principal cu amplasamentul mega-depozitului din Sârbi și, pe de altă parte, recent izbucnind și scandalul legat de chestiunea gropii de gunoi din Groși – care implică, direct ori indirect, și Baia Mare, și Seini, și Târgu Lăpuș. Peste toate cele menționate, să vă mai ofer în final o informație proaspătă, care nu le va pica tocmai bine unora dintre susținătorii fanatici ai proiectului, și anume celui/celor care cu ceva timp în urmă s-au cam jucat cu niște semnături: în 15 iulie a.c., la Judecătoria Baia Mare, în Dosarul penal 4486/182/2015, instanța nu numai că a infirmat o soluție NUP pusă anterior de procurori, dar a retrimis dosarul la Parchetul Baia Mare pentru începerea urmăririi penale! Iată minuta din 15 iulie 2015: ”Tip soluție: admite plângerea / Soluția pe scurt: În temeiul art. 341, alin. 6, lit. b Cod procedură penală, admite plângerea formulată de petenta BURA EMILIA, împotriva Ordonanţei Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare, din data de 15 mai 2014, dată în dosarul 292/P/2013, menţinută prin Ordonanţa prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare din data de 10 aprilie 2015, dată în dosarul 759/II/2/2014. Desfiinţează soluţia de clasare atacată şi trimite cauza la procuror în vederea începerii urmăririi penale (! – n.m.) sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal. În temeiul art. 275, alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu, astăzi, 15 iulie 2015. Document: Hotarâre 909/2015 / 15.07.2015”. (va urma)
Peter-Vasile CZOMPA
