Grupul de Inițiativă Locală Mara-Cosău, laureat la Gala Premiilor Participării Publice din București

Demersurile Grupului de Inițiativă Locală Mara-Cosău, constituit spontan în vara anului 2014 pentru a milita împotriva distrugerii unei zone de referință a Maramureșului prin construcția de microhidrocentrale pe râurile Mara și Cosău, nu au rămas fără ecou.
Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe) și juriul celei de-a VI-a ediții a Galei Premiilor Participării Publice au considerat că inițiativa civică de oprire a proiectelor de construcție a microhidrocentralelor merită premiată și promovată la nivel național ca model de participare publică.
În juriul G3P 2015 s-au regăsit reputați specialiști – Vintilă Mihăilescu, director al Departamentului de Sociologie din SNSPA; Radu Coșarcă, fost jurnalist și membru al CNA; Alina Inayeh, directorul Biroului Regional al German Marshall Fund pentru regiunea Mării Negre și al Black Sea Trust, dar și Andrei Țărnea, director executiv al Aspen Institute România – ceea ce face ca premiul acordat Grupului de Inițiativă Locală Mara-Cosău să fie și mai reprezentativ.
Cea de-a VI-a ediție a Galei Premiilor Participării Publice s-a desfășurat joi, 26 martie 2015, la Muzeul Național de Artă Contemporană din București. Sute de persoane din întreaga țară implicate în diferite inițiative civice, dar și voluntari și organizatori au luat parte la eveniment. În total, la ediția din acest an au fost înscrise 46 de proiecte de participare publică, dintre care 12 au fost premiate în cadrul Galei.
Unul dintre cele 12 premii a mers către Grupul de Inițiativă Locală Mara-Cosău pentru acțiunile desfășurate în urmă cu un an și prin care s-a reușit, cel puțin pe moment, să se stopeze construirea mai multor microhidrocentrale pe râurile Mara și
Cosău. Un premiu similar, denumit „Natură fără conductă”, a primit și organizația World Wide Fund (WWF) România pentru implicare în același demers civic, dar și pentru campania națională „Râurile de munte: ultima șansă”.
Campania „Salvați Maramureșul Istoric” a prins forță în vara anului 2014, când zeci de țărani, proprietari de pensiuni și alți oameni de afaceri locali s-au adunat la căminul cultural din Sat Șugatag pentru a se împotrivi construirii de microhidrocentrale pe râul Mara și afluentul Breboaia. Acțiunea a avut ecou imediat în localitățile de pe Valea Cosăului, organizarea unor proteste similare fiind oprită doar de promisiunea autorităților că se vor implica pentru a opri astfel de investiții ce riscă să distrugă o destinație eco-turistică recunoscută la nivel european și mondial.
Efectul imediat a fost blocarea demersurilor, dar între timp cel puțin 2 dintre cele 5 microhidrocentralele proiectate pe râul Mara au primit finanțare (beneficiar SC MHC Green Investments) și e posibil să intre în faza de execuție. Ignorarea voinței
comunității locale, lipsa de transparență și promisiunile neonorate ale autorităților riscă să genereze acum noi tensiuni, greu de controlat având în vedere dârzenia țăranilor din Maramureșul Istoric.
Printre ceilalți finaliști la G3P 2015 s-au mai numărat oameni, asociații și diferite grupuri care au „luptat” pentru câte un scop comun: Asociația Dăruiește Viață – pentru campania „O lege, un salt de 25 de ani”, prin care Ministerul Sănătății a alocat fonduri pentru decontarea diagnosticării și diagnosticarea corectă a leucemiilor și cancerelor limfatice; Emil Moise – inițiatorul demersului prin care participarea elevilor la ora de religie în școli a devenit opțională, printr-o decizie a Curții Constituționale; Grupul Civic Prietenii Parcului IOR – pentru campania „Vrem parc, nu betoane”, prin care bucureștenii din acest grup civic au reușit să salveze peste 3.000 mp din parcul IOR de la betonare ori Vlad Voiculescu și Vlad Mixich – MedAlert – pentru campania națională „Rețeaua citostaticelor”, care a condus la emiterea a două ordonanțe de urgență, prin care au fost asigurate fondurile necesare achiziționării unor medicamente citostatice esențiale, care înaintea campaniei lipseau cu desăvârșire din spitalele din România. Oana Preda, director al Centrului de Resurse pentru participare publică, a arătat că „personajele acestor povești, alături de din ce în ce mai mulți alți oameni, sunt cei care provoacă schimbarea. Și nu doar schimbarea care se vede – podul, drumul, parcul, medicamentul – ei schimbă și felul în care este guvernată România. Încet, încet, autoritățile încep să se schimbe: devin mai deschise, mai transparente și mai receptive.
Credem în exigența oamenilor și eforturile lor pot să ducă la un alt fel de relație între cetățeni și guvernanți. Una bazată pe respect, pe responsabilitate și, de ce nu, pe teama că societatea va sancționa ineficiența, opacitatea și nerespectarea drepturilor”.
Este pentru prima dată când un grup de inițiativă locală din Maramureș este laureat la Gala Premiilor Participării Publice.