Mai bate Vântu de libertate?

Pe cât de celebru a ajuns sloganul „Dormi liniştit, FNI lucrează pentru tine” (varianta corectă fiind  „Nu dormi liniştit, FNI te lucrează pe tine”), pe atât de păgubos s-a dovedit pentru circa 300.000 de români, care şi-au pierdut banii în acest Caritas cu pretenţii de rafinat business financiar.  Şi cu un creier diabolic: Sorin Ovidiu Vântu. Acesta s-a strecurat printre legi mai bine de un deceniu şi jumătate, de parcă şi-ar fi parafrazat propriul sloganul: „Dorm liniştit, justiăia lucrează pentru mine”.

Doar partea a doua a mai rămas actuală, căci Vântu nu mai doarme liniştit, tocmai fiindcă justiţia lucrează pentru el. În sensul că procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a dispus reanchetarea  celebrelor falimente ale Fondului Naţional de Investiţii, Băncii Agricole, Băncii de Investiţii şi Dezvoltare şi B?ncii Române de Scont, ce „poartă semnătura” Sorin Ovidiu Vântu. La care a adăugat acuzele de complicitate la delapidare  şi de spălare de bani, legate de falimentarea controlată a S.C. Petromservice S.A., prin care au fost  afectaţi acţionarii minoritari ai S.C. Petromservice S.A. (aproximativ 72.000 de membri ai Asociaţiei Salariaţilor din SNP Petrom S.A. şi 7.000 de acţionari persoane fizice). Numai ordonanţa emisţ de procurorul general are 130 de pagini ( şi se poate aprofunda la link-ul http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2011-08-4-9675398-0-ordonanta-infirmare.pdf ), în timp ce dosarele lui Vântu sunt transportate cu camioanele.

Sorin Ovidiu Vântu a dat o gaură FNI-ului de  cca. 240 milioane euro (la cursul de atunci); de la Petromservice  a delapidat 83 de milioane şi cu 98 milioane euro a rămas dator la stat; de la Banca Română de Scont a transferat 25 milioane euro în conturile sale; CNMV are de achitat  păgubiţilor FNI 60 milioane euro. Numai din aceste patru „capitole” se ajunge la 506 milioane de euro. În 2009, averea sa era estimată la 1,25 milioane euro.

Vântu a fost arestat din nou şi eliberat, cu condiţia de a nu părăsi ţara. La arestare a pronunţat cu obidă două nume: Coldea şi Maior (adică directorul adjunct, respectiv directorul SRI). Vezi, dragă Doamne, ar fi victima serviciilor secrete, care nu ar trebui să se ocupe de ingineriile financiare, ci doar de siguranţa naţională. Păi, tocmai de siguranţă naţională e vorba. Şi de aceea, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizat prin adresa din 24.11.2009 a SRI, privind informaţiile obţinute de această instituţie prin valorificarea a două mandate de interceptare a convorbirilor telefonice, emise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în baza Legii nr. 51/1991. Să vedem în fugă doar câteva motive pentru care Vântu reprezintă un pericol pentru siguranţa naţională.

Luând în calcul cei 300.000 de deponenţi  – care şi-au pierdut banii la FNI – şi cei aproape 80.000 de acţionari minoritari ai Petromservice – care au rămas cu buzele umflate – la care adăugăm aparţinătorii acestora (la o medie de 3 persoane de familie) ajungem la  vreo 1,15 milioane de nemulţumiţi. O proporţie de peste 5,2% din populaţia ţăţrii. Adică un potenţial imens pentru proteste şi mişcări sociale (potenţial concretizat în unele ţări în care s-au prăbuşit sisteme piramidale de tip Caritas). În mod clar, o ameninţare la siguranţa naţională.
Şi determinarea falimentului unei bănci (darmite trei – Banca Agricolă, Banca de Investiţii şi Dezvoltare şi Banca Română de Scont – în cazul Vântu) e ameninţare la siguranţa naţională. Nemaivorbind de şubrezirea CEC, ajuns printr-o ciudăţenie „vântuit?”garant al depunerilor FNI. De altfel, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), autoritatea de supraveghere a pieţei de capital, va fi nevoită să achite eşalonat circa 50-60 de milioane de euro drept despăgubiri investitorilor FNI (bani pe care tot contribuabilii – păcăliţi sau nu de Vântu – îi vor plăti).

Mai puţin cunoscut e faptul că Vântu a iniţiat – şi controlat – un frate al FNI în Republica Moldova, numit InvestPrivatBank. Numai că autorităţile moldovene i-au cam blocat conturile. Nu şi-a luat gândul de la bani, solicitându-i unui om de afaceri român să-l determine pe premierul Vlad Filat, „să dea drumu’ la bani”, fie şi în tranşe. „Pot aştepta şi zece ani, n-am nevoie de bani azi… Pot aştepta şi 10 ani, da’ să-mi dea drumul…”- era „permisiv” Vântu. A risca un diferendum între două state vecine – şi surori prin limbă – e cert o ameninţare la adresa siguranţei naţionale.

Spălarea de bani e atentat la siguranţa naţională? Evident că este.

Faptul că e suspectat de uciderea Luminiţei Sega singurului procuror care a „îndrăznit” să-l pună sub acuzare, sau că – în conformitate cu propriile declaraţii – dealurile Moldovei (regiunea românească de această dată) –  sunt pline de mormintele celor care l-au supărat par deja motivaţii de grad secund.
Fie şi numai pentru că, datorită contribuţiei decisive a SRI, Vântu va plăti pentru faptele sale, dându-se satisfacţie milionului de români păgubiţi de acesta, atunci SRI îşi merită banii (inclusiv creşterea prevăzută în bugetul de anul viitor). De fapt, ar da satisfacţie tuturor românilor, despre care Vântu a spus: „Poporul ăsta s-a tâmpit de-a dreptul…”

Chiar dacă Sorin Ovidiu Vântu va fi judecat în libertate, pentru el nu prea mai bate vântu’ de …libertate.

Ananei Gagniuc

ArticoleRecomandate

Lasă un comentariu

Recomandari din RubricaEditoriale