S-a atașat cu toată inima și s-a îndrăgostit iremediabil de Maramureș – zice el -, de aceste plaiuri minunate, de maramureșeni, de obiceiurile lor deosebite, de tradițiile din zonă. De tot. De fapt, irlandezul Peter Damian Hurley (vezi foto) a venit de mult mai mulți ani în România și încet-încet a prins rădăcini. Însă, după ce-a ajuns și pe meleagurile maramureșene, a descoperit… un loc aparte, de poveste! Și-așa a început să caute intens, să întrebe, să noteze, să adune fotografii, să învețe despre istoria și tradițiile locului, să-și facă prieteni; și planuri concrete despre ce și cum poate face mai mult și mai bine pentru Maramureș. Pentru ca Maramureșul să fie tot mai cunoscut în lume. Și-a găsit și câțiva colaboratori de nădejde. A scris și două cărți… dar despre toate astea, pe larg, într-un alt articol.
Acum, în februarie, Hurley oganizează câteva întâlniri cu publicul, conferințe, întruniri, dezbateri, putem să le spunem oricum, nu asta contează, ideea e că se întâmplă. Și-asta e bine pentru toată lumea. Prima dezbatere a fost pe 9 februarie în Sighetu Marmației, urmează Baia Mare în 16 februarie și-apoi în Cluj-Napoca pe 2 martie a.c. (vezi foto – afișul).
Așadar, ce-a descoperit Peter Hurley în și despre Maramureș, ce-a făcut și ce face el în continuare, de ce face, plus ce planuri mai are ș.a.m.d., puteți afla chiar de la el, discutând cu el, joi, 16 februarie, de la orele 17.30, în Aula Centrului Universitar Nord din Baia Mare (str. V. Babeș 62/A). ”Dragi prieteni din Țara Maramureșului, vă invit la o discuție liberă, un pic despre mine, mai mult despre voi, ce am aflat, observat, cugetat, socotit, șapte ani în căutarea FOCULUI VIU.”, spune el. Pe mine m-a convins. Și spune românește toate astea, da, vorbind foarte fain, să știți, ba chiar a început să învețe și unele vorbe specifice Maramureșului.
Atât deocamdată.
Totuși, vă mai punem aici la dispoziție și câteva rânduri pe care le-a scris și publicat în 31 ianuarie, un fel de Scrisoare Deschisă pe care ne-a trimis-o și nouă. Merită citită, veți afla și veți înțelege foarte multe despre cum vede lucrurile un irlandez care într-adevăr iubește enorm Maramureșul. Dar și spune lucrurilor pe nume…
” SCRISOARE DESCHISĂ
Urmărind parcursul celor șapte ani ai proiectului “Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”, impresia generală poate să fie – Peter Hurley este un om bogat care își permite să fie voluntar 7 ani si să folosească peste 200.000 de euro din banii lui personali pentru un act cultural. Foarte bine că poate. E strict alegerea lui, nu i-a cerut nimeni.
Această concluzie poate să fie firească, însă situația cere o explicație. Îmi doresc să lămuresc. Nu sunt motivat de câștigul material, însă nu sunt nici filantrop. Ca formare sunt om de afaceri. Am 25 de ani de experiență în marketing, pe teren, punând în joc resursele mele, cu mâinile mele, de regulă în cele mai dure condiții. De 23 de ani nu sunt salariat, ci antreprenor. În ultimii 7 ani sunt un “one-man” agenție de publicitate neplătită, pentru Maramureș, chiar și pentru România, cu mica mea contributie, cât am putut.
De ce?
Pentru că România are ceva aparte care merită valorificat și nu aruncat la coșul de gunoi, cum s-a întâmplat în toate celelalte țări vestice, inclusiv Irlanda.
Aurul României este tradiția ei rurală. Reprezintă o monedă unică într-o lume din ce în ce mai falită moral. Ăsta este motivul pentru care am investit tot timpul, toată energia și toți banii care mi-au trecut pragul casei, în acest demers.
Acest concept – România rurală – este într-o criză din ce în ce mai adâncă. Din punct de vedere economic, dacă era o persoană, ar fi acum la reanimare, în comă. Abia dacă îi mai bate inima.
Vin în fața dvs. acum cu o cerere. Nu pentru mine sau pentru acțiunile mele. Sincer, mă doare în cot de festivalul meu, față de miza uriașă care ne stă în față: soarta ultimei civilizații rurală autentică a Europei, o civilizație a cărei perlă a coroanei se numește Maramureș.
Cuvinte mari. Nu sunt ale mele. Japonezul Miya Kosei consideră Maramureșul ca fiind “centrul ancestral al lumii”! Numai un nebun inconștient ar zice că asta nu are valoare. Socială, culturală, spirituală, dar mai ales economică.
Pentru mine, nu este important să fiți prezenti in ziua de 9 februarie (n.n. – aceste rânduri fiind publicate în 31 ianuarie 2017).
Dar dacă nu ne adunăm, cum vom ajunge la un consens?
Nu vreau banii voștri. Problemele Maramureșului nu pot fi rezolvate cu toți banii din Maramureș. Dar cu binecuvântarea voastră, cu ideile voastre, putem să găsim resursele necesare. În primul rând e vorba de voință. Vrem? Restul, Dumnezeul ne va ajuta.
Cu deosebit respect și considerație,
Peter Hurley
Asociației Interculturale de Tradiții
0744.649.687 / 0766.311.353 ”
Peter-Vasile CZOMPA
