Așadar, în 20 octombrie a.c. a fost primul termen în procesul penal în care este judecat celebrul și controversatul primar de Baia Mare, Cătălin Cherecheș. Înainte de toate, trebuie totuși să vă reamintim, foarte pe scurt, când și cum a început povestea asta cu (mult) ”cântec”: în 26 aprilie a.c., când în Primăria Baia Mare au descins polițiștii și procurorii DNA, iar primarul Cherecheș a fost reținut, respectiv arestat preventiv. Motivul – comiterea infracțiunii de luare de mită, cu realizarea flagrantului delict! Acuzația procurorilor – luarea de mită, în formă continuată. Și, după cum se știe, edilul băimărean a stat un timp în arest preventiv la Penitenciarul Gherla, după care, în data de 10 august a.c., instanța CA Cluj a dispus ca inculpatului să i se aplice o măsură preventivă mai ușoară, și anume plasarea în arest la domiciliu. Situație în care primarul se afla și în 20 octombrie 2016. Înfățișare de la care vă vom da toate detaliile relevante, mai ales în contextul în care, nota bene, la acel prim termen de la Tribunalul Cluj, în sala de judecată s-au aflat doar doi ziariști, atât, și anume autorii acestui articol!
Să mai precizăm că DNA l-a trimis în judecată pe Cherecheș în data de 20 mai a.c., dosarul cauzei ajungând întâi, cum era și firesc, la Tribunalul Maramureș; însă, inculpatul a făcut cerere pentru strămutarea cauzei (sic! – oare de ce n-o fi avut deloc încredere în Justiția din Maramureș?, o întrebare retorică, sigur că da!), cererea fiindu-i admisă, iar procesul a fost strămutat la Tribunalul Cluj. Ei bine, în ideea că până și o întrebare poate fi interpretată, uneori, în mai multe feluri, există și întrebarea de ce tocmai la Cluj? – o întrebare pusă de multă lume și, ca să fim sinceri, ne-am pus-o și noi. Pur și simplu fiindcă, din punct de vedere gazetăresc, am vrea să știm cum și de ce; fiindcă de la simplul ”de ce?” începe orice documentare pentru un subiect de presă care se vrea a fi mai mult decât o banală știre. Iată un exemplu de întrebare chiar pe subiectul în cauză: de ce a ajuns primarul în această situație? Păi nu-i așa că s-ar putea da zeci de feluri de răspunsuri? Ba da, de la ”fiindcă a luat mită” până la ”fiindcă i s-a înscenat totul”, de la ”fiindcă prea s-a crezut stăpânul absolut al orașului” până la ”fiindcă i-a deranjat pe unii mult mai puternici decât el”, de la ”fiindcă a crezut că Baia Mare e doar o afacere și doar pentru el” până la ”fiindcă l-au trădat chiar persoane din anturajul lui”… și câte și mai câte alte asemenea răspunsuri s-au dat și se dau, iată, la o întrebare, la una singură. Poate că sunt valabile toate, mai mult ori mai puțin, poate nici una, poate, dar un lucru e sigur: la finalul procesului, o instanță de judecată va da un ”răspuns”, conform legii, unul singur, pentru ”luarea de mită”. După cum ați observat, nu am folosit cuvântul presupusa – adică puteam scrie ”presupusa infracțiune de luare de mită” – și asta pentru că ar fi fost presupusă dacă n-ar fi existat flagrantul delict! Bașca faptul că procurorii DNA precizează și modalitatea în care a fost comisă infracțiunea: în formă continuată! Prin urmare, nu doar o ”simplă” luare de mită, ci mult mai grav. Așa vedem noi situația, una extrem de gravă pentru primarul suspendat din funcție și aflat în stare de arest la domiciliu. În fond, ceea ce am subliniat mai sus este confirmat inclusiv de faptul că la înfățișarea din 20 octombrie, instanța a respins cererea inculpatului de a i se schimba măsura arestului la domiciliu în control judiciar. Dar în același timp mai precizăm și că, până la încheierea procesului, prezumția de nevinovăție există și trebuie să existe (asta înseamnă un Stat de drept, și asta!), indiferent de câte probe clare și palpabile există la dosarul cauzei.
Cu siguranță că deja mai toată lumea a aflat despre cererea lui Cherecheș privind amânarea cauzei, motivul invocat fiind angajarea unui apărător pentru fondul cauzei. Sigur că acest demers al primarului a cam surprins pe toată lumea prezentă atunci în sală; și, din câte am observat, până și judecătoarea a fost oarecum surprinsă, lucru pe care de altfel nici nu a încercat să-l ascundă. Însă, cu foarte mult tact și subtilitate, a dat un soi de explicație scurtă, dând de înțeles, indirect, că inculpatul a avut destul timp să-și găsească un avocat, însă, pe de altă parte, că totuși nu va respinge cererea. A spus simplu de ce, în sensul că în general instanțele de judecată acceptă astfel de cereri la primul termen. Dar, în același timp, judecătoarea i-a atras atenția inculpatului că ”doar acum”, doar fiindcă e primul termen. Asta a fost tot în privința amânării. În aceeași ordine de idei, dincolo de a comenta aici și de a face speculații pe marginea unui început cu amânare, putem totuși sublinia că în mai toate cauzele grele și complexe așa se întâmplă, de regulă, la primul termen, fie pentru că una dintre părți chiar nu și-a găsit avocat, fie pentru că se adoptă strategia ”temporizării”, fie din alt motiv… dar nu e nimic nelegal, oricine trebuie să aibă posibilitatea de a-și găsi un apărător profesionist, iată de ce instanțele de obicei nu resping asemenea cereri chiar la prima înfățișare. Iată motivul pentru care noi nu ne hazardăm să speculăm, poate că primarul doar trage de timp, tot ce se poate, sau poate că încă nici nu și-a căutat avocat sau, cine știe?!, poate că niciun avocat (dintre cei contactați până acum de edil) nu vrea să ia o asemenea cauză într-atât de delicată și de mediatizată?! Poate. Deci, opinia publică poate face speculații, dar noi n-o vom face… inclusiv pentru că ne interesează procesul ca atare și, desigur, dacă am fost de față la primul termen, vom face tot posibilul să fim în sală la fiecare înfățișare. Asta cu atât mai mult cu cât, în altă ordine de idei, am fost nițel surprinși să vedem – și în acest caz, precum în multe altele – ce spun și scriu unii colegi de breaslă, doar din birou și ”după ureche” (și/sau la comandă). Mai vedem și după termenul din 17 noiembrie a.c.
Acum să vedem cum a fost cu cealaltă cerere a inculpatului, și anume cea de schimbare a măsurii arestului la domiciliu. Ei bine, și aici trebuie întâi să facem câteva precizări. Nu de alta, însă, cum spuneam, au apărut în media, pe ici, pe colo, și unele informații neclare, incomplete sau inexacte. De exemplu, o tânără ”actuală” jurnalistă scria într-un articol publicat pe 20 octombrie așa: ”Apărătorii primarului au cerut astăzi și înlocuirea măsurii de arest la domiciliu cu cea de control judiciar.” Da, e corectă informația privind cererea, doar că n-au fost ”apărătorii primarului”, ci apărătorul, numai unul, adică o avocată! Și anume Stanca Maria Antal din Cluj-Napoca! Și care a fost stagiară până acum câțiva ani, iar în prezent lucrează pentru o casă de avocatură din Cluj-Napoca. Asta am aflat chiar de la primar, în discuția pe care am avut-o imediat după încheierea înfățișării. Este singurul punct pe care l-am discutat oficial, cel referitor la avocații săi. Fiindcă l-am mai întrebat ce e cu avocatul Mihai Pop-Cerneanu (fost președinte al Tribunalului Maramureș), lumea știind că este unul dintre avocații lui Cherecheș; iar edilul ne-a spus că Pop-Cerneanu îl reprezintă în alte dosare, și anume în cel numit de presă ”Dosarul HCM” (din 2015) și într-un alt dosar deschis tot de DNA în anul 2013. Cam asta a fost tot ce am discutat oficial. Putem spune că totuși a mai fost ceva oficial, noi precizându-i că vom scrie câteva rânduri despre modul în care l-a reprezentat tânăra avocată clujeană. Adică de tot râsu`-plânsu`! De parcă n-ar fi fost în fața unei instanțe de judecată, ci într-o conferință de presă la care participau numai jurnaliști obedienți. Primarului, evident! Să punctăm acum în ce mod și cu ce argumente ”juridice” a încercat avocata să convingă instanța în privința cererii de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu: 1. a încercat să explice despre ”suspiciuni rezonabile privind comiterea infracțiunii de luare de mită”; 2. inculpatul nu reprezintă un pericol public fiindcă are studii superioare, e un intelectual și un om educat; 3. a fost reales în 5 iunie de către băimăreni; 4. are recunoașterea și aprecierea unor conducători ai Bisericii; 5. primarul inculpat n-a mai avut niciun fel de legături cu mass-media în ultimele luni (asta după ce a ajuns în arest la domiciliu). Ei bine, pe aceste argumente a pedalat apărătoarea, doamnă care, după încheierea ședinței, a refuzat să stea de vorbă cu noi. Vă lăsăm pe dv. să trageți concluzii. Noi nu dorim să scriem aici nimic din ce-am vrea să comentăm despre toate acestea, așa că v-am informat doar… Așa cum doar vă vom prezenta și câteva scurte fragmente din cele spuse de primarul Cherecheș în fața instanței: ”Mi s-a recomandat (n.n. – în momentul în care a fost eliberat din arestul de la penitenciarul Gherla) să nu comunic cu mass-media, am respectat acest lucru.”; ”Sunt un om care-mi respect cuvântul dat!”; ”Solicit să mi se acorde dreptul la apărare.” – referindu-se la faptul că nu are acces la înregistrările audio/video, a pomenit și de normele CEDO; ”Nu mi se pare normal ca denunțătorul să participe la emisiuni tv!” Și așa mai departe, iar procuroarea DNA a cerut instanței menținerea arestului la domiciliu, invocând în special chestiunea cu ”în formă continuată”!
Asta o fost prima înfățișare care a durat circa 15 minute – în procesul cu luarea de mită -, apoi, imediat, cu aceeași instanță de judecată, s-a dezbătut cam 35-40 de minute cererea privind controlul judiciar. Deci aproape o oră în total, nu cum scria pe pagina lui de facebook un alt jurnalist băimărean, adică ”Magistrații nu au avut de stat mult în sală (…)”. Asta ca fapt divers. Oricum, vedea-vom ce va fi în 17 noiembrie, dacă va începe procesul la al doilea termen.
Peter-Vasile CZOMPA / Mircea MUREȘAN
Ar fi bine daca tot ce se scie in ziare ar fi la fel de bine documentat. „Imi scot palaria”
Doamnă Bălănescu, vă mulțumesc – în numele meu, dar și al colegilor mei! – pentru concluzia dv. de-atunci, respectiv pentru aprecierea și încrederea dv. în modul în care ne facem meseria.
Au trecut trei ani, iată, de când scriam despre primele termene de judecată din procesul penal de la Tribunalul Cluj; și, așa cum am procedat atunci, la fel am procedat pe parcursul celor trei ani, recte punând mereu la dispoziția opiniei publice numai informații clare, concrete și reale despre desfășurarea procesului, pas cu pas. Adică, despre absolut toate termenele de judecată (înfățișările), iar asta inclusiv fiindcă am fost prezenți acolo, în sală, la toate cele 33 de termene de până acum, la absolut toate! Ne-am asumat, astfel, o răspundere profesional-jurnalistică foarte mare, un demers extrem de greu, lung și dificil, fiindcă am considerat că este un subiect mult prea important și complex, de interes public general… plus că mie nu-mi plac jumătățile de măsură.
Sper că pe parcursul celor trei ani, părerea dv. a rămas aceeași în privința activității noastre jurnalistice.