Procesul Bondar vs. Negruț, în varianta ”concluziilor scrise” depuse de avocatul reclamanților, după ultima înfățișare din 3 martie de la Judecătoria Suceava

               Cazul BONDAR vs NEGRUȚ este un subiect complex, dificil și foarte grav despre care am publicat mai multe articole și editoriale în ultimii cinci ani. Este vorba despre un conflict public realmente incredibil în care una dintre părți este familia doamnei Cornelia Negruț (fost deputat, fost vicepreședinte AVAS etc.), cealaltă parte fiind familia Bondar (o familie de oameni simpli, acei ”anonimi” dintre oamenii de rând). Cele două familii din Baia Mare, vecine fiind, se războiesc în justiție de peste șapte ani, au fost și deja s-au încheiat definitiv șase sau șapte procese distincte (nici eu nu mai știu cu exactitate câte, important este acum că toate sunt legate prin aceeași cauză conflictuală), procese dintre care familia Bondar a pierdut unul singur, pe toate celelalte câștigându-le. Nu intru în detalii, ideea e că până recent a mai fost pe rol un singur proces civil, însă unul extrem de important, în care obiectul cauzei este anulare act, respectiv reclamanții Bondar cer instanței nici mai mult nici mai puțin decât anularea unui Ordin de prefect, emis în anul 2004 (vezi foto)! Procesul a început încă din 2013 la Judecătoria Baia Mare (în dosar nr.1359/182/2013), apoi, după 17 termene de judecată în care instanța băimăreană pur și simplu a tergiversat cauza într-un mod realmente penibil, reclamanții au solicitat strămutarea cauzei, iar în anul 2015 procesul a fost strămutat la Judecătoria Suceava. Acolo, prima înfățișare a fost pe 12 iunie 2015, în total au fost 15 termene de judecată, iar pe 3 martie a.c. a fost ultima înfățișare, sentința râmânând în pronunțare… pentru 10 martie, apoi pentru 17 martie, după care încă o amânare de doar patru zile; dar n-a fost să fie nici în 21 martie, ci iar amânarea pronunțării pentru 28 martie. Ei bine, din nou amânare pentru data de 4 aprilie 2017. Deci, deocamdată nu există o sentință, deși procesul s-a încheiat practic în 3 martie a.c. Tocmai în contextul menționat, am decis să vă punem aici la dispoziție așa-numitele ”concluzii scrise”, integral (din care totuși am șters doar adresele exacte ale părților), concluzii depuse de reclamanți, prin avocat, la scurt timp după ultimul termen din 3 martie. Precizez că aș fi publicat și concluziile scrise depuse de partea pârâtă, familia Negruț, dar, din câte am aflat, pârâții nu au mai depus absolut nimic la dosar. De altfel, pârâții nici nu s-au mai prezentat la ultimele termene de judecată, nici ei, dar nici vreun avocat care să-i reprezinte. Acum, pe de altă parte, să punctez foarte scurt, pe înțelesul tuturor, ce și cum cu acest proces – de fapt, cum spuneam, toate procesele au fost și sunt strâns legate între ele prin motivul conflictului, o cale de acces (vezi foto – o schiță topo din 1985 și o schiță simplificată realizată de subsemnatul). Respectiva cale de acces este folosită și deținută din anul 2001 de soții Bondar, numai că prin 2008-2009 ei au aflat că vecinii lor au intrat în posesia acelei bucățele de pământ încă din anul 2004, tocmai prin acel Ordin de prefect. Așadar, ca să înțelegeți și mai clar chestiunea, în procesele mai vechi soții Bondar au obținut deja, prin sentințe definitive, recunoașterea dreptului lor de folosință și proprietate a căii de acces care, evident, se și află (dintotdeauna) chiar în curtea lor; iar în acest ultim proces de la Suceava, reclamanții Bondar nu revendică nimic mai mult, niciun metru pătrat de teren în plus, ci doar anularea acelui Ordin de prefect, pentru ca să se poată face toate rectificările necesare în documentele oficiale (CF). Sau, și mai simplu spus, reclamanții vor recunoașterea completă și oficială a drepturilor care le-au fost încălcate. Adică să fie repuși 100% în drepturile lor!            (Peter-Vasile CZOMPA)

” DOSAR NR.1359/182/2013
PRONUNȚARE: 10.03.2017

CĂTRE
JUDECĂTORIA SUCEAVA

Subsemnații, BONDAR ANTAL ATTILA și BONDAR MARIA, ambii domiciliați în Baia Mare, str. (…), jud. Maramureș, în calitate de reclamanți în dosarul cu numărul de mai sus, cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat Sonia Toth, având sediul în Baia Mare, str. (…), jud. Maramureș, prin avocat, formulăm prezentele

CONCLUZII SCRISE

             Solicităm instanței admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și precizată, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Cu privire la excepțiile invocate de pârâții Negruț Corneliu și Negruț Cornelia, solicităm instanței să le respingă ca neîntemeiate.

1. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții Negruț față de petitul privind îndreptarea omisiunii din contractul de vânzare cumpărare autentificat nr.739/2001: acest petit a fost formulat în contradictoriu cu pârâta Avram Mărioara, în considerarea dublei calități a acesteia de semnatară a contractului și de susccesoare a vânzătorului Suciu Gheorghe. Pârâții Negruț au fost chemați în judecată pentru a asigura opozabilitatea și o judecată unitară a cauzei, în condițiile în care modalitatea de soluționare a acestui petit are consecințe asupra modalității de soluționare a petitelor subsecvente privind anularea Ordinului Prefectului emis în favoarea acestora. Deși aparent nu ar avea calitate procesuală pasivă, nefiind parte în contract, chemarea în judecată a acestora este menită să asigure o judecată unitară a problemelor juridice și opozabilitatea hotărârii pronunțate, cu respectarea dreptului la apărare.

2. Excepția inadmisibilității petitului privind îndreptarea omisiunii din contractul autentificat sub nr.739/2001: dreptul de a invoca această excepție este determinat de modalitatea de soluționare a excepției privind lipsa calității procesuale pasive invocată anterior. Dacă excepția lipsei calității procesuale pasive este admisă, atunci se impune a se constata inadmisibilitatea invocării de către pârâți a oricăror excepții sau mijloace de apărare în legătură cu petitul privind îndreptarea omisiunii. Dacă excepția lipsei calității procesuale pasive este respinsă, atunci se impune a se constata faptul că excepția inadmisibilității petitului 2 din acțiune este neîntemeiată.
În condițiile art.53 din Legea nr.36/1995, îndreptarea omisiunilor din contractele autentice poate fi făcută în procedură notarială necontencioasă, cu condiția ca toate părțile să fie prezente și să-și exprime acordul în acest sens. În condițiile în care în prezenta cauză una dintre părți, respectiv vânzătorul Suciu Gheorghe a decedat, îndreptarea omisiunii din contract nu poate fi făcută decât în procedură contencioasă cu chemarea în judecată a tuturor părților interesate, urmând ca instanța de judecată să dea eficiență vointei contractuale reale a părților (în acest sens, Decizia nr.392/R/17 mai 2012 a Tribunalului Maramureș).

3. Excepția de litispendență a petitului nr.1: din nou, dreptul de a invoca această excepție trebuie analizat prin prisma modalității de soluționare a excepției privind lipsa calității procesuale pasive a pârâților Negruț, invocată de aceștia. În măsura în care această excepție va fi admisă, pârâții Negruț nu pot invoca excepții sau alte mijloace de apărare în ceea ce privește petitul nr.1.
Excepția de litispendență este neîntemeiată. Pentru a ne afla în situația litispendenței, este necesar ca pe rolul instanței să se regăsească două cauze cu același obiect, cauză și părți. Aceste condiții nu sunt îndeplinite cumulativ: Avram Mărioara nu este parte în dosarul nr.11464/182/2009, iar obiectul acelui dosar nu vizează îndreptarea omisiunii din contractul autentificat sub nr. 739/2001 precum și rectificarea cărților funciare în consecință.

4. Excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, raportat la lipsa unui interes legitim față de petitul nr.2 din acțiune: în ceea ce privește anularea schiței de dezmembrare nr.4878/03.12.2004 care a stat la baza eliberării în favoarea pârâților Negruț a Ordinului Prefectului Județului Maramureș nr.1561/08.12.2004, este de reținut că, prin cercetările penale desfășurate în dosarul penal nr.5141/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare, s-a stabilit că semnătura care apare pe acest act nu aparține persoanei care aparent ar fi întocmit-o, fiind un fals. Din rațiuni de prescripție penală s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii de fals și uz de fals prin Rezoluția din data de 15.04.2011.
Acest impediment procedural nu împiedică instanța civilă să constate și să declare înscrisul ca fals și să-l anuleze împreună cu celelalte înscrisuri subsecvente care au la bază această schiță, respectiv Ordinul Prefectului eliberat în favoarea pârâților Negruț.
Interesul nostru există, este actual și legitim, derivând din faptul că o schiță de dezmembrare falsificată suprapune peste terenul cumpărat și deținut de reclamanți Ordinul eliberat în favoarea pârâților Negruț. Interesul nostru este acela de a obține recunoașterea dreptului de proprietate dobândit asupra terenului în litigiu și anularea tuturor actelor ulterioare care au nesocotit și încălcat acest drept.
Deși înscrisul este unul tehnic, acesta face parte integrantă din Ordinul emis în favoarea pârâților Negruț, împrejurare în care anularea acestuia trebuie analizată prin prisma consecințelor produse prin Ordinul atacat.

5. În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat, cu referire la petitul nr.3: excepția nu este întemeiată, nefiind întrunite cumulativ cele trei condiții: identitate de obiect, părți și cauză. În dosarul menționat s-a discutat nulitatea schiței de dezmembrare și a Ordinului, însă nu a existat un petit privind lămurirea contractului autentificat sub numărul 739/2001. Nu se poate discuta despre o identitate de obiect sau cauză și nici de părți. Mai mult, soluția dată în dos.6617/182/2008 nu a lămurit fondul cauzei, soluția fiind pronunțată pe cale de excepție, fără a trece la analizarea legalității Ordinului, neputându-se discuta despre o autoritate de lucru judecat.

6. Excepția lipsei calității procesuale active raportat la lipsa unui interes, se impune a fi respinsă: avem un interes, invocăm un drept de proprietate asupra terenului în litigiu, invocăm faptul că am achiziționat terenul prin contractul autentificat sub nr.739/2001, l-am folosit în mod continuu și sub nume de proprietar, până în prezent. Terenul a avut destinația de cale de acces, constituită de către proprietarul terenului începând cu anul 1971 și a fost transmisă tuturor cumpărătorilor succesivi ai imobilului din strada (…), fapt constatat și prin Decizia civilă nr.498/R/09.06.2010 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr.4478/182/2009. Prin această hotărâre judecătorească au fost obligați pârâții Negruț să lase reclamanților în pașnică folosință terenul ce a constituit cale de acces.

*
Pe fondul cauzei, solicităm instanței să ne admită acțiunea, urmând să motivăm fiecare petit în parte.

1) Îndreptarea omisiunii din Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 739/14.05.2001 de BNP Melania Balogh constatând că în obiectul contractului a fost inclusă si suprafata de 44 mp teren cu destinatia de cale de acces la drumul public, parte din nr. topo 1520/23 si topo 1519/66 înscris în CF 10642 Baia Mare.
Conform prevederilor art.53 din Legea nr.36/1995, îndreptarea omisiunilor din contractele autentice poate fi făcută în procedură notarială necontencioasă, cu condiția ca toate părțile să fie prezente și să-și exprime acordul în acest sens. În condițiile în care în prezenta cauză una dintre părți, respectiv vânzătorul Suciu Gheorghe a decedat, îndreptarea omisiunii din contract nu poate fi făcută decât în procedură contencioasă, cu chemarea în judecată a tuturor părților interesate, urmând ca instanța de judecată să dea eficiență voinței contractuale reale a părților, în sensul îndreptării omisiunii din contractul de vânzare-cumpărare.
Voința părților exprimată în contractul autentic a fost aceea de a înstrăina corpul de proprietate întreg, inclusiv cu terenul cu destinația de cale de acces, însă datorită unei omisiuni acest lucru nu a fost menționat expres în contract. Voința reală a părților este cea care produce efecte juridice si constituie legea părților în condițiile art. 969 C.Civ. (1864).

În fapt, reclamanții (Bondar – n.red.) și pârâții Negruț sunt proprietarii unor terenuri învecinate, în litigiu fiind o suprafață de teren de o lățime de 2 metri (și 22 m lungime) care asigură accesul reclamanților la drumul public, respectiv la strada (…).
Calea de acces a fost constituită de către proprietarul terenului în perioada 1971 – 1985 si a fost transmisă tuturor cumpărătorilor succesivi ai imobilului din str. (…), fapt constatat si prin Decizia civilă nr. 498/R/9.06.2010 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. 4478/182/2009 (filele 34-36). Prin această hotărâre judecătorească au fost obligati pârâtii Negrut să lase reclamantilor în pasnică folosintă terenul ce a constituit cale de acces, stabilindu-se totodată că ,,terenul ce constituie cale de acces nu a fost deținut și folosit de alte persoane decât cele de la nr. administrativ 12 de pe str. (…).
Aspectele mai sus învederate sunt confirmate de succesiunea transmiterii dreptului de proprietate asupra întregului lot de teren de 366 mp, care cuprindea si calea de acces, încă din momentul dezmembrării acestuia și înstrăinării către Straub Nandor si Straub Valeria.
Astfel, în anul 1971 a fost încheiat primul contract de vânzare-cumpărare (numărul 4769/15.12.1971, fila 204 dosarul de la Baia Mare) între Less Andrei, Less Ludovica, în calitate de vânzători și Straub Nandor Helmuth, Straub Valeria, în calitate de cumpărători. În cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare, se face referire la faptul că terenul deținut de familia Less și înscris în CF nr.4629, nr. topo.1519/7 și 1520/5 urmează să fie dezmembrat, în baza unei schițe topografice aprobate, în numere noi topografice, respectiv:
 1519/60 cu o suprafață de 104 mp;
 1519/61 cu o suprafață de 637 mp;
 1520/18 cu o suprafață de 262 mp;
 1520/19 cu o suprafață de 324 mp.
Terenul astfel dezmembrat are o suprafață totală de 1.327 mp, din care terenul cuprins la numerele topografice 1519/60 și 1520/18, cu o suprafață totală de 366 mp a fost înstrăinată familiei Straub, iar ceilalți 961 mp au rămas în proprietatea familiei Less. Cei 366 mp au fost vânduți în mod succesiv, în aceeași formă, tuturor celorlalți proprietari, respectiv Straub Nandor și Valeria, Suciu Gheorghe și Veronica, Bondar Antal Attila și Maria.
Acest teren în suprafață de 366 mp a inclus și calea de acces, acest aspect fiind relevat în mod expres cu ocazia înstrăinării terenului de către familia Straub către familia Suciu Gheorghe și Suciu Veronica, în cuprinsul contractului de vânzare cumpărare încheiat în formă olografă la data de 21.08.1974, (fila 205 dosar Baia Mare) depus la dosarul cauzei. Un aspect esențial de observat în cuprinsul acestui contract este faptul că martor al acestei vânzări a fost chiar primul proprietar al terenului, respectiv Less Andrei, care confirmă, în felul acesta, descrierea amănunțită a limitelor terenului. Mai exact, se menționează în contractul de vânzare-cumpărare că: ,,Susnumitul vânzător declar că am vândut fără sarcini și restricțiuni susnumiților cumpărători, în comun, întreaga mea competință de proprietate din imobil dobândit de mine și căruia în natură îi corespunde de un loc de casă lung de 37,10 mp, iar lătimea este de 11 m până la casa din grădină și în spatele clădirii rămâne un metru interval și în continuare grădina devine numai de 9,50 m lat până la fundul grădinii. De asemenea, pe acest loc de casă se mai adaugă 2 m lățime în spatele casei de la front pentru intrare și ieșire de la front (stradă),,. Așadar, figurează în mod expres în cuprinsul contractului calea de acces ce face obiectul prezentului litigiu. În aceeași formă a fost înstrăinată calea de acces, cu titlu de drept de proprietate, către toți cumpărătorii succesivi, inclusiv către reclamanții Bondar Maria și Bondar Antal Attila.

De asemenea, Suciu Gheorghe a cumpărat imobilul casă de la Straub Nandor Helmut si Straub Valeria, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat de Notariatul de Stat Județean Maramures sub nr. 4806/25.08.1987 (fila 21), ocazie cu care a fost trecut în proprietatea statului suprafata de 366 mp, inclusiv terenul cu destinația de cale de acces, acesta rămânând în folosința familiei Suciu până la data înstrăinării către reclamanți.

= Toate aspectele mai sus învederate sunt confirmate de STRAUB NANDOR (fost proprietar), prin declarațiile date atât în fața instanței de judecată, cât si prin declarații notariale (depuse la dosarul cauzei). Astfel, prin declarația dată în fața notarului public (nr.846/12.06.2008, fila 136 și 201 dosar Baia Mare), Straub Nandor Helmut afirmă: ,,Menționez că imobilul cumpărat la adresa mai sus menționată (respectiv str. … nr.12), era compus din casă, 1 cameră + 1 bucătărie și teren dispus perimetral casei și o fâșie lată de 2 m prin care se făcea accesul la locuință. Pe această fâșie care, după cumpărare, a devenit proprietatea mea de drept, am construit pentru locuința mea cât și pentru casa familiei Less instalația de aducționare de apă și canalizare.
Ulterior, fără nici o modificare asupra fâșiei de acces de 2 m pe care s-au construit instalațiile, am vândut imobilul familiei Suciu Gheorghe…
Suciu Gheorghe, devenit noul proprietar al imobilului de pe strada (…) nr.12, s-a învecinat mai întâi cu familia Less, iar apoi cu noul proprietar Negruț Corneliu, str. (…) nr.14, perioadă în care nu au existat probleme de vecinătate.
La data de 10.06.2008, mergând la proprietatea mai sus-menționată, am constatat că situația de pe teren este aceeași ca și în momentul în care am vândut eu proprietatea.
Menționez, de asemenea, că fâșia pe care am construit atunci instalațiile de canalizare și aducție de apă la data la care am vândut imobilul, era proprietatea mea de drept și singurul acces la locuința mea.,,
De asemenea, prin declarația dată în fața instanței în data de 21.03.2009, în calitate de martor în dosarul civil nr.11464/182/2009 (fila 203 dosar Baia Mare), Straub Nandor a arătat că în momentul în care a cumpărat casa, a cumpărat și calea de acces de 2 metri din spatele casei lui Less, aceasta reprezentând singura cale de acces la casa cumpărată. Mai mult, arată că a îngrădit tot terenul cumpărat, incluzând calea de acces. De asemenea, a precizat că NU a existat nicio înțelegere între Less si el cu privire la calea de acces cum că aceasta ar fi constituit o servitute de trecere, întrucât el a cumpărat si acea fâșie de teren, fiind proprietarul acesteia. Aceleași susțineri sunt reiterate și în declarația dată în data de 17.11.2009, în calitate de martor în dosarul civil nr.4478/182/2009 (fila 202 Baia Mare), respectiv ,,Eu așa mi-am cumpărat proprietatea cu acel teren din spatele casei ca să am intrare și tot așa am vândut și familiei Suciu,,.

= Declarațiile mai sus menționate se coroborează cu răspunsurile date la interogatoriu de către pârâta AVRAM MĂRIOARA. Aceasta, în calitate de moștenitor al lui Suciu Gheorghe, a declarat, la fel ca și fostul proprietar Straub Nandor, că terenul era delimitat de cel al pârâților, încă din momentul dobândirii, prin gard și peretele casei familiei Less (respectiv ulterior casa familiei Negruț).
Și pârâta, împreună cu părinții Suciu Gheorghe și Veronica, au folosit terenul ce constituie cale de acces în calitate de proprietari, dobândind terenul prin cumpărare de la familia Straub.
Pârâta a mai declarat că nu au fost tulburați vreodată în folosința terenului nici de familia Straub si nici de familia Negruț, cele două proprietăți fiind delimitate prin gard încă din momentul cumpărării terenului de către fostul proprietar Straub Nandor.
De asemenea, pârâta a arătat că terenul în suprafață de 366 mp a fost înstrăinat familiei Bondar în același fel în care a fost dobândit, incluzând calea de acces asupra cărora erau proprietari, prin contractul de vânzare-cumpărare nr.739/14.05.2001.

= În anul 1985 a fost întocmită schița de dezmembrare nr.335 (fila 9 dosar Baia Mare), schiță care a stat la baza înscrierii în CF a dreptului de proprietate a proprietarilor Suciu Gheorghe și Veronica, Bondar Antal Attila și Maria, schiță care evidențiază calea de acces ce face obiectul prezentului litigiu.
De asemenea, schița de dezmembrare nr.335/1985 a stat si la baza emiterii Ordinului Prefectului nr.2151/14.12.2000 (fila 223) emisă de Prefectura Județului Maramureș în favoarea lui Suciu Gheorghe și Avram Mărioara, fiindu-le trecut în proprietate, în baza Legii 18/1991, terenul în suprafață de 366 mp, care includea și calea de acces. În acest sens, este depusă la dosarul cauzei (fila 223 și următoarele din dosarul de la Baia Mare) cererea adresată Primăriei Baia Mare de către Suciu Gheorghe în vederea emiterii Ordinului Prefectului, în care este menționat expres că s-a depus și schița de dezmembrare 335/1985 în cuprinsul documentației, pentru a fi avută în vedere la emiterea Ordinului.
Această schiță nu a fost însă avută în vedere la momentul întocmirii schiței de dezmembrare (falsă) nr.4878/03.12.2004, care a stat la baza emiterii Ordinului Prefectului nr.1561/08.12.2004 în favoarea familiei Negruț, dar acest aspect îl vom lămuri pe parcursul prezentelor concluzii scrise.

Ulterior emiterii Ordinului Prefectului nr.2151/2000 în favoarea lui Suciu Gheorghe și Avram Mărioara, aceștia din urmă înstrăinează terenul în suprafată de 366 mp către reclamanții Bondar Maria și Bondar Antal Attila, încheiat fiind în acest sens contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.739/14.05.2001.
Și în prezent terenul este folosit de către reclamanții Bondar Maria și Bondar Antal Attila, aceștia dobândind terenul și folosindu-l în calitate de proprietari ai acestuia.

Pârâtul Negruț afirmă, la întrebarea nr.4 din interogatoriu, că nu a folosit terenul aflat în litigiu ca și cale de acces, pentru că ,,nici un aveam cum să folosesc ca și cale de acces, pentru că dă în scările de la beci,, având propria lui intrare la casă din stradă. Cu toate acestea pârâta Negruț, infirmând spusele soțului ei, a afirmat în ședința publică din data de 12.06.2015 că terenul a fost folosit ca și cale de acces pentru ambele familii, fără a fi depusă nici o dovadă în acest sens la dosarul cauzei. (!)

La întrebarea nr.3 din interogatoriu, pârâtul Negruț afirmă că nici nu avea cum să conteste limitele terenului aflat în litigiu în perioada 1992-2001, întrucât ,,era calea de acces a omului, pe acolo intra în curtea lui,,.Deci pârâtul recunoaște că acel teren s-a aflat dintotdeauna în proprietatea și folosința lui Suciu și mai apoi a familiei Bondar. Acest aspect este confirmat și prin răspunsul pârâtei Negruț la întrebarea nr.3 din interogatoriu, respectiv dacă este adevărat că terenul folosit în prezent de către reclamanții Bondar a fost folosit și de familia Suciu pe toată perioada cât au avut calitatea de proprietari, mejda fiind aceeași ca și în prezent (gard-peretele casei-gard) în care afirmă: ,,Da, a fost folosit terenul de familia Suciu înainte de reclamanți,,.
Din probele depuse la dosar de către noi, am dovedit că terenul a fost transmis în mod succesiv în aceeași formă, încă de la primul proprietar (contractele de vânzare-cumpărare, inclusiv contractul de vânzare-cumpărare încheiat în formă olografă, declarațiile notariale și cele date în fața instanței de către fostul proprietar Straub, declarațiile date de pârâta Avram și din răspunsul acesteia la interogatorii, decizia 498/R/2010, etc).
Mai mult, la dosarul cauzei au fost depuse planșe fotografice detaliate (fila 173-184), din care rezultă că și în prezent, acele garduri există faptic. Terenul reclamanților este delimitat de cel al pârâților, începând de la stradă printr-un gard cu soclu de beton și în partea de sus bare de lemn, apoi urmează peretele casei pârâților care reprezintă mejda, iar în partea din spate a proprietății, cele două terenuri sunt delimitate de un gard din plasă metalică umplută cu piatră.
Mai mult, pârâtul Negruț este cel care a consolidat gardul despărțitor al celor două proprietăți, de la nr. administrativ 12 si nr. administrativ 14 de pe str. (…) (acesta fiind edificat de către Straub Nandor), în acest fel fiind recunoscute de către pârât limitele de proprietate, aspect confirmat și prin lucrarea de expertiză efectuată de către expertul Pinte Gheorghe (fila 5 alin.2 din lucrarea de expertiză).

*

2) Anularea schitei de dezmembrare nr. 4878/3.12.2004 care a stat la baza eliberării în favoarea pârâtilor Negrut a Ordinului Prefectului Judetului Maramures nr. 1561/08.12.2004.
3) anularea în parte a Ordinului Prefectului Judetului Maramures nr. 1561/08.12.2004, în ceea ce priveste terenul ce constituie cale de acces.

În ceea ce priveste anularea schitei de dezmembrare nr. 4878/3.12.2004 (fila 61) care a stat la baza eliberării în favoarea pârâtilor Negrut a Ordinului Prefectului Judetului Maramures nr. 1561/08.12.2004 (fila 62), este de retinut faptul că prin cercetările penale desfăsurate în dosarul penal nr. 5141/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare s-a stabilit faptul că semnătura care apare pe acest act nu apartine persoanei care aparent ar fi întocmit-o, fiind un fals. Din rațiuni de prescripție a răspunderii penale s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru săvârsirea infracțiunilor de fals si uz de fals prin Rezolutia din data de 15 aprilie 2011 (fila 65). Mai mult, cu ocazia audierilor efectuate în dosarul penal mai sus amintit, chiar pârâtul Negruț recunoaște că prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat în anul 1992, a dobândit în proprietate 324 mp.
Acest impediment procedural penal nu împiedică instanta civilă să constate si să declare înscrisul ca fals si să-l anuleze împreună cu celelalte înscrisuri subsecvente care au la bază această schită, respectiv Ordinul Prefectului eliberat în favoarea pârâților Negruț.

De asemenea, Ordinul Prefectului nr.1561/2004 emis în favoarea pârâtului Negruț Corneliu a fost emis cu încălcarea dispozitiilor legale în materie, în conditiile în care potrivit dispozitiilor legale prev. De art. 36 din Legea nr. 18/1991 republicată, terenurile atribuite în folosinta pe durata existentei constructiilor dobânditorilor acestora, ca efect al preluarii terenurilor aferente constructiilor, în conditiile dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului si localitatilor urbane si rurale, trec în proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinta a terenului, proprietari ai locuintelor.
Pârâtii Negrut nu se regăsesc în această situatie legală, împrejurare în care ordinul este lovit de nulitate absolută.
Raportat la interesul legitim justificat de reclamanti, doar cu privire la terenul dobândit cu destinatia de cale de acces, cererea noastră de anulare a ordinului este formulată numai în ceea ce priveste suprafata detinută de noi.
Nulitatea Ordinului atacat rezultă din împrejurarea că schita de dezmembrare care a stat la baza emiterii acestuia a fost întocmită în fals si nu a tinut seama de faptul că terenul detinut de reclamanti, având destinatia de cale de acces, nu era detinut de pârâtii Negruț si nu avea caracter de „teren atribuit în folosinta pe durata existentei constructiilor dobânditorilor acestora”.
Mai mult, terenul cale de acces a făcut obiectul Ordinului Prefectului nr. 2151/2000 emis în favoarea lui Suciu Gheorghe, împrejurare în care nu mai putea fi trecut în proprietatea pârâtilor Negrut.
În consecință, constatând dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului de 44 mp parte din nr. topo 1520/23 si topo 1519/66 cu destinatia de cale de acces de către reclamanți prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 739/14.05.2001 de BNP Melania Balogh, se impune a se constata nulitatea schitei de dezmembrare si nulitatea parțială a Ordinului emis în favoarea pârâților Negruț precum și rectificarea cărților funciare în sensul radierii dreptului de proprietate al acestora și înscrierea dreptului nostru de proprietate.
Este de remarcat faptul că și în prezent reclamanții (Bondar – n.red.) dețin posesia terenului în litigiu, l-au folosit în mod continuu în nume si calitate de proprietari, pârâții Negruț neavând vreodată posesia acestuia.

Mai mult, la dosarul cauzei au fost depuse două Ordine de Prefect, având același număr (! – n.red.), dar emise pe numele a două persoane diferite: unul pe numele pârâtului Negruț Corneliu și unul pe numele de Sălăjan Veronica. În aceste condiții, legalitatea Ordinului 1561/2004 emisă pe numele pârâtului, este încă o dată pusă la îndoială, nefiind lămurit de către nici unul dintre pârâți acest aspect, respectiv cum este posibil ca un singur Ordin să fie emis pe numele a două persoane diferite.

*

Un alt aspect pe care dorim să-l lămurim este situația imobilului dobândit de pârâți, respectiv cel situat pe strada (…) nr.14, aspecte foarte importante în lămurirea situației de fapt și de drept a cauzei de față.
Terenul pe care-l dețin pârâții a fost inițial proprietatea lui Less Viorel Iulian și Bondrea Maria. După ieșirea din indiviziune a celor doi, Less Iulian Viorel dobândește în proprietate un lot de teren în suprafață de 324 mp, un lot de teren în suprafață de 673 mp și o casă de locuit.
Less Viorel Iulian vinde apoi fiului său – Less Florin Andrei, casa de locuit, iar cei 673 mp (nr. topo 1519/66, teren pe care se află amplasată și casa de locuit), trec în proprietatea statului, statul despăgubindu-l pe Less Viorel Iulian.
Lui Less Florin Andrei (fiul lui Leș Iulian Viorel) i se atribuie drept de folosință pe suprafața de 100 mp, aferentă casei de locuit, drept în ființă pe durata existenței construcției.
Iar apoi, Less Viorel Iulian și Less Florin Andrei, în anul 1992, vând lui Negruț Corneliu suprafata de 324 mp si casa de locuit. Ca urmare a cumpărării casei, Negruț beneficiază în continuare de dreptul de folosință asupra a 100 mp din terenul pe care se afla edificată casa de locuit.
În continuare, vă prezentăm actele care fac dovada celor susținute de noi:

 declarația de ieșire din indiviziune nr.3948 din data de 04.11.1982, prin care Less Viorel Iulian și Bondrea Maria decid împărțirea imobilelor pe care le dețin pe strada (…) nr.16 si nr.14 loc. Baia Mare. În urma acestei împărțiri, astfel cum rezultă din înscrisul anexat, lui Less Viorel Iulian îi revine o casă de locuit și suprafață totală de teren de 997 mp, după cum urmează: nr.topo vechi 1520/4 în suprafață de 36 mp, nr.topo.1519/61 în suprafață de 637 mp și nr.topo vechi 1520/19 în suprafață de 324 mp.
 Încheierea judecătorului de carte funciară din dosar nr.2983-294/04.11.1982 prin care numerele topografice mai sus menționate, aparținând lui Less Viorel Iulian, se abnotează din CF nr.4629 și se transcriu în CF nr.10642;
 contract de vânzare-cumpărare nr.4581/03.11.1983 încheiat între Less Viorel Iulian (tată) – în calitate de vânzător și Less Florin Andrei (fiu) – în calitate de cumpărător prin care se vinde numitului Less Florin Andrei casa de locuit (nr.topo.1520/4 înscrisă în CF 10642), iar suprafața de teren de 673 mp (nr.topo.1520/4 si 1519/61, înscrisă în CF 10642), urmând să treacă în proprietatea statului,.
 Decizia nr.38 din data de 28.01.1984 privind trecerea în proprietatea statului a terenului aferent construcțiilor înstrăinate, a Consiliului Popular al Județului Maramureș, prin care în temeiul art.30 din Legea nr.58/1974, terenul aferent construcțiilor înstrăinate prin contractul de vânzare-cumpărare mai sus amintit, în suprafață de 673 mp (cf 10642 nr.topo. 1520/4 și 1519/61), proprietatea lui Less Viorel Iulian, trece în proprietatea statului. Lui Less Iulian Viorel i-a fost stabilit drept DESPĂGUBIRE suma de 1.513 lei.
 Decizia nr.67 din data de 20.02.1984 a Consiliului Popular al Municipiului Baia Mare prin care, lui Less Florin Andrei, în calitate de proprietar al casei de locuit dobândită de la tatăl său prin contractul de vânzare cumpărare mai sus amintit (nr.topo 1519/65 si nr.topo.1520/22 din CF 10642), ca urmare a trecerii terenului în suprafață de 673 mp (pe care era edificată și casa de locuit) în proprietatea statului), i se atribuie în folosință, pe durata existenței construcției, terenul de 100 mp cuprins în CF 10642 nr.topo 1519/65 si nr.topo.1520/22.
 Contractul de vânzare-cumpărare autentificat dub nr.3721/30.04.1992 dintre Less Viorel Iulian, Less Florin Andrei – în calitate de vânzători și Negruț Corneliu – în calitate de cumpărător, prin care se vinde lui Negruț Corneliu suprafața de 324 mp (aparținând lui Less Viorel Iulian) și casa de locuit, str. (…) nr.14.

Aceste înscrisuri au o deosebită relevanță, încât se poate constata că pârâtul Negruț a dobândit în proprietate doar suprafața de teren de 324 mp și casa de locuit, cu privire la care, asupra terenului pe care a fost edificată casa avea doar un drept de folosință pe durata existenței construcției, astfel cum fusese stabilit acest drept de folosință în favoarea vânzătorului Less Florin Andrei prin Decizia nr.67/20.02.1984 a Consiliului Popular al Municipiului Baia Mare.
În consecință, pârâtul nu era îndrituit să-i fie atribuit în proprietate prin Ordinul Prefectului, în temeiul Legii 18/1991, terenul în suprafață de 673 mp, acesta fiind în proprietatea Statului Român. Se poate constata că și schița nr. 4878/03.12.2004 a fost întocmită fără a ține seama de înscrisurile existente și de situația reală din teren.

*

În anul 1997, familia Negruț obține autorizație de extindere a casei existente (autorizatie nr.375/29.05.1997) și conform acesteia, efectuează lucrările. Însă, pârâții nu ar fi avut dreptul de a construi pe acel teren, întrucât aveau drept de folosință doar asupra unei suprafețe de 100 mp, aferenți casei de locuit, așa cum am arătat anterior, iar extinderea depăsește această suprafață. Acesta este și motivul pentru care nu s-a făcut recepția lucrărilor decât în data de 03.12.2004 ÎN ACEEAȘI ZI ÎN CARE A FOST ÎNTOCMITĂ ȘI SCHIȚA FALSĂ 4878 DIN DATA DE 03.12.2004. Primăria, în mod nelegal, la trei zile după încheierea procesului-verbal de recepție, în data de 06.12.2004, emite adeverința prin care se certifică efectuarea extinderii la casa de locuit, adeverință necesară pentru înscrierea în CF (depusă la dosarul cauzei). Dar Primăria nu a verificat, nici la momentul emiterii autorizației și nici la momentul întocmirii procesului-verbal de recepție, un aspect esențial și anume acela dacă pârâții erau sau nu proprietarii terenului pe care s-a făcut extinderea, proprietar fiind Statul Român.
În data de 08.12.2004 se emite Ordinul Prefectului nr.1561 în favoarea lui Negruț cu privire la o suprafață de 673 mp, cu toate că nici acest ordin nu este legal, din două considerente:
1. – Corneliu Negruț nu avea dreptul să obțină Ordinul Prefectului pentru că proprietar al celor 673 mp era Statul Român, statul despăgubindu-l pe vechiul proprietar, Less Viorel Iulian, cu suma de 1.513 lei. Pârâtul Negruț avea doar un drept de folosință asupra a 100 mp, astfel cum reiese si din CF 10642.
2. – Schița de dezmembrare nr.4878/03.12.2004 era FALSĂ, astfel cum rezultă din rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare din data de 15.04.2011.
Mai mult, înscrierea în CF a așa-numitului drept de proprietate al lui Negruț asupra terenului de 673 mp se realizează imediat, respectiv în data de 09.12.2004, la doar o zi de la emiterea Ordinului Prefectului nr.1561, fără alte verificări.

Putem astfel observa, din toate probele depuse la dosar în acest sens, ca o concluzie finală, că ÎN DOAR 7 ZILE se întocmește toată documentația pentru Primărie, OCPI, pentru emiterea Ordinului Prefectului 1561/08.12.2004, inclusiv înscrierea în CF. (!!! – incredibil, absolut toate documentele în doar șapte zile! – n.red.)

Însă, se poate observa că schița falsă nr.4878/03.12.2004 nu relevă și extinderea făcută la casă în anul 1997, fiind copia fidelă a schiței de dezmembrare nr.558/1983. În consecință, se poate constata că, la întocmirea schiței false, nu a fost avută în vedere situația reală și actuală a terenurilor aparținând celor două părți în litigiu și nu a fost avută în vedere nici schița întocmită în anul 1985 (nr.335) – care evidenția calea de acces apartinând reclamanților Bondar și care era ultima schiță dpdv cronologic care releva situația reală din teren.
În acest fel, s-a ajuns ca pârâtului Negruț să i se atribuie o suprafață de teren asupra căreia nu avea drept de folosință întrucât terenul era în proprietatea Statului Român, iar calea de acces fusese deja atribuită prin Ordin al Prefectului familiei Suciu, la o dată anterioară. S-a ajuns astfel în situația de a fi prejudiciat atât Statul Român cât și reclamanții, pârâții învocând un drept de proprietate asupra unui teren pe care nici măcar în folosință nu l-au avut vreodată. Mai mult, pârâții Negruț au efectuat lucrările de consolidare ale gardului despărțitor între cele două proprietăți, gard existent încă de pe vremea când proprietar era Straub Nandor. În acest fel, pârâții au recunoscut limitele de proprietate, din anul 1992 și până în anul 2008, neexistând nici o pretenție din partea familiei Negruț cu privire la terenul ce constituie cale de acces.

În ceea ce privește proba cu interogatoriul pârâților Negruț, am formulat note scrise în care ne-am prezentat punctul de vedere cu privire la răspunsurile date de aceștia, fiind depuse la dosarul cauzei note scrise la termenul din data de 04.09.2015, filele 104-113 de la dosarul cauzei.

*

4) rectificarea cărților funciare în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâților Negruț (CF nou 114820 – Negruț) asupra terenului cu destinația de cale de acces (în suprafață de 44mp) – parte din nr. Topo.1519/66 (S=27 mp, anexa 6 completare expertiză Pinte– reperii :17-18-21-4-16) și atribuirea datelor de carte funciară pentru partea rămasă neidentificată din punct de vedere al datelor CF ca urmare a rectificării poziționării nr. topo.1520/23 din CF nr.10642 (S=17 mp, anexa 6 completare expertiză Pinte – reperii: 18-19-3-20-21), atribuirea unui număr cadastral unic pentru terenul ce constituie cale de acces (44 mp) și înscrierea dreptului de proprietate dobândit de reclamanți asupra acestui teren ce constituie cale de acces (în CF nou nr.110673 – Bondar).

Precizăm că la dosarul cauzei, odată cu expertizele efectuate au fost depuse și CF-urile noi : CF nr.114820 (Negruț Corneliu, Negruț Cornelia, Negruț Florina Andreea) și CF nr.110673 (Bondar Antal Attila și Bondar Maria).
Potrivit expertizelor efectuate în cauză, atât de către expertul Pinte Gheorghe cât și de către expertul parte Kalmar Tiberiu, s-a constat că două suprafețe de teren diferite au fost identificate prin aceleași numere topografice.
Astfel, potrivit expertizei efectuate de expert Pinte Gh. ,,parcurgând tot istoricul dezmembrărilor efectuate, vis-a-vis de corpurile de proprietate ale părților, am avut surpriza să identific două numere topo care aveau dublură, adică:
 în CF nr.7033 (Bondar) avem nr.topo 1520/22 cu supraf. = 37 mp și
nr.topo 1520/23 cu supref. = 225mp
– în CF nr.10642 (Negruț) avem nr.topo 1520/22 cu supraf. = 2 mp și
nr.topo 1520/23 cu supraf. = 34 mp.
Dublura de numerotare a fost posibilă deoarece la numerotarea numerelor topo rezultate în urma dezmebrării nu s-a specificat rădăcina de proveniență. Cu toate acestea, dublura nu a creat confuzii până acum, dar totuși este o anomalie deoarece numărul topografic dintr-un teritoriu cadastral trebuie să fie unic.,,

Această eroare a fost identificată și de către expertul parte Kalmar Tiberiu, la fila 4 alin.3 din expertiză, specificând că ,,s-au dat aceleași indicative topografice (numere topografice) pentru parcele diferite înscrise în CF-uri diferite:
 în CF. 10642 Baia Mare – top.1520/22 cu S=2 mp, teren și parte din casa nr.14 a pârâților Negruț;
 top.1520/23 cu S=37 mp, parte din terenul ce reprezintă drumul de acces al reclamanților;
– în CF. 7033, apoi transmis în CF 110673 Baia Mare aceleași numere topo de parcele, dar terenuri cu localizare, suprafață și proprietari diferiți:
– top.1520/22 cu S=37 mp, teren și parte din casa veche nr.12 a reclamanților
– top.1520/23 cu S=225 mp, teren folosit de reclamanți.
Pentru a trece peste acest impas de notare dublă a parcelelor topo s-a propus soluția precizată la pag.3 alin.ultim.,, La fila 3 din aceeași expertiză, expertul parte Kalmar precizează că se impune rectificarea CF în sensul atribuirii unui număr cadastral nou pentru drumul ce constituie cale de acces.

De asemenea, aceste aspecte referitoare la dublura numerelor topografice au fost dovedite chiar și de către reclamanți, fiind depusă la dosarul cauzei, la termenul din data de 20.01.2017, o adresă a OCPI, unde la fel este identificată aceiași eroare, fiind propusă întocmirea unei documentații cadastrale în vederea atribuirii pentru aceste imobile a unor numere topografice distincte.

În cuprinsul CF 10642 (CF nou 114820), calea de acces este înscrisă pe numele pârâților Negruț și apare ca făcând parte din numerele topo 1519/66 si 1520/23. Potrivit datelor relevate prin expertizele efectuate, s-a constatat că terenul identificat cu numărul topografic 1520/23 se află pe terenul aparținând pârâților, fiind realizată o rectificare a acestei erori de către cei doi experți.

În aceste condiții, calea de acces trebuie dezmembrată din numărul topografic 1519/66, iar pentru suprafața de 17 mp din calea de acces care a rămas fără date de carte funciară ca urmare a rectificării poziționării nr.topo.1520/23, se impune realizarea unei noi documentații și atribuirea unui număr cadastral unic pentru terenul ce constituie cale de acces și încrierea dreptului de proprietate asupra terenului ce constituie cale de acces în favoarea reclamanților Bondar Maria și Bondar Antal Attila (în CF nou 110673).

Expertul principal Pinte Gheorghe a identificat eroarea cu privire la dublura numerelor topografice si a realizat o schiță în care este relevată poziția nr.topo.1520/23 după rectificare (Anexa nr.3 si nr.5). În anexa nr.6 din completarea la raportul de expertiză se poate constata că parcela rămasă fără date de carte funciară din calea de acces (care inițial a făcut parte din nr.topo.1520/23), în suprafață de 17 mp este cuprinsă între reperii 18-19-3-20-21, însă nu a indicat soluția care se impune pentru a remedia aceste inadvertențe din cuprinsul CF.
O soluție în acest sens a propus expertul parte Kalmar la fila 7 din expertiză (cu toate că diferă suprafața rămasă fără date de carte funciară din calea de acces – expertul Pinte apreciază că este vorba de o suprafață de 17 mp , iar expertul Kalmar apreciază că este vorba despre o suprafață de 18 mp). Astfel, pentru îndreptarea erorii ,,o soluție ar fi dezmembrarea următoarelor numere topografice vechi și atribuirea suprafeței de 44 mp (26 mp + 18 mp) reclamanților și înscrierea lor în CF:
 din nr.topo.1519/66 s-ar dezmembra suprafața măsurată de 26 mp – reperii 2-11-f-1-2 având suprafața înscrisă în CF=539 mp, proprietar tabular în prezent în CF 10642 Baia Mare este Negruț Corneliu, Negruț Florina Andreea, Negruț Cornelia, teren hașurat cu linie albastră în anexa nr.2 și reprezentat în doc cad propusă în anexa 3;
 fără date de carte funciară pentru suprafața de 18 mp – punctele: 1-12-E-F-L-1 – teren hașurat în anexa nr.2 și reprezentat în doc cad propusă în anexa nr.3.,,

*

De asemenea, potrivit concluziilor expertizei efectuate de expertul principal Pinte Gheorghe, pârâții Negruț folosesc o suprafață de 1053 mp (Anexa nr.5), deși din datele CF, proprietatea lor este de 997 mp. Practic, pârâții folosesc deja o suprafață de teren mai mare decât cea prevăzută de CF, având cu 56 mp mai mult, chiar fără a include suprafața de 44 mp ce constituie calea de acces. În situația în care ar fi fost reală susținerea pârâților cum că le-a fost luată parcela de 44 mp și că dețin și folosesc o suprafată mai mică de teren decât cea înscrisă în CF, cu ocazia măsurătorilor, ar fi trebuit să reiasă o suprafață mai mică, respectiv de 953 mp folosiți de pârâți.

În cuprinsul concluziilor expertizei, expertul precizează că s-a constituit calea de acces în anul 1971, odată cu vânzarea întregului lot de teren de 366 mp către Straub Nandor Helmut și Straub Valeria, apreciind că ,,așa cum primul cumpărător a cumpărat acest teren bazându-se pe o cale de acces, la fel s-a transmis acest drept și viitorilor cumpărărtori,,. Mai mult, la fila 9 din expertiză, expertul concluzionează că ,,la acordarea Ordinului Prefectului pentru Negruț Corneliu, calea de acces trebuia dezmembrată din nr.topo 1519/66 și nr.topo 1520/23, deoarece titular al dreptului de folosință nu era pârâtul,,.
Toate acestea vin să confirme cele susținute și dovedite prin probele depuse la dosarul cauzei de către reclamanți, că terenul ce constituie cale de acces a fost constituit începând cu anul 1971 și a fost transmis cu titlu de drept de proprietate tuturor dobânditorilor succesivi. Aceste aspecte sunt dovedite, pe deplin, apreciem noi, și prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat în formă olografă, în care este specificat în mod expres, ca obiect al vânzării, și terenul ce constituie cale de acces.

 

5) obligarea pârâtilor la plata cheltuielilor de judecată.
Raportat la prevederile legale, partea care cade în pretenții, va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.
Baia Mare, 05.03.2017
Cu respect, reclamanții (Bondar – n.red.), prin avocat (Sonia Toth – n.red.) ”

 

 

 

 

 

 

 

 

Recomandari

Lasă un comentariu

Alte Articole