“SALONUL DE IARNĂ”- 2016 al pictorilor profesioniști din zona Maramureșului istoric este cea de-a 15-a expoziție deschisă la Centrului Cultural Sighetu Marmației din ultimii doi ani. În această perioadă, sub egida Cenaclului de Pictură “SIGART” al Centrului Cultural Sighetu Marmației, au avut loc expoziții personale sau colective de pictură, în tehnici diferite: pictură în ulei, acuarelă, guașă, acrylic, cerapastel, sculptură în lemn, piatră sau corn de mici dimensiuni, covoare în culori vegetale, fotografie (de regulă expoziții documentare) fără a avea o tematică impusă. Artiștii sigheteni au fost prezenți cu lucrări în expoziții din alte localități și au participat la tabere de creație în țără și în străinătate. Cenaclului de Pictură “SIGART” se dorește un continuator al unei tradiții în pictura sigheteană, care a grupat de-a lungul ultimilor cincizeci de ani artiștii locali în jurul unor personalități care s-au dovedit artiști-formatori de adevărate talente.
Expoziția are ca autori grupul principal de pictori profesioniști din zona Maramureșului istoric, de la Sighetu Marmaței până la Borșa.
Invitatul Centrului Cultural Sighteu Marmației este artistul GAVRILĂ ŞTEŢCO (născut 1956) – pictor, grafician,absolvent de politehnică dar și primul absolvent de arte plastice din Borşa. Opera sa a putut fi admirată în peste 30 expoziţii personale şi alte expoziţii de grup la Borşa,Sighet, Baia Mare, Cluj, precum şi în Italia. A ilustrat cu grafica sa reviste prestigioase precum “Luceafărul”, “Echinocţiu”, “Tribuna” etc. În lucrările prezentate în expoziție, Gavrilă Ștețco a renunțat la imitarea naturii și a creat lucrări în care tendința predominantă este realizarea unui tablou reprezentând o construcție de sine stătătoare, o combinație între formă și culoare, cu scopul provocării unei emoții estetice și al transmiterii nemijlocite a sensibilității subiective a artistului, un stil pe care îl întâlnim la postimpresioniști. Indiscutabil mediul, locul, natura în care trăiește artistul sunt determinante în creația artistică a lui Gavrilă Ștețco, acestea fiind nu doar elemente de inspirație ci și factori decisivi de influiență asupra actului artistic.
Președintele de onoare al Cenaclului de pictură și decanul de vârstă, Aurel Dan are un stil de lucru între clasic, neoclasic, realism narativ, hiperrealism, abstract. Cele mai intâlnite teme în operele pictorului sunt cele etnologice, folclor, istorice, cronici, obiceiuri, semnificatii ale ancestralului si credinței, irepetabilul. În lucrările lucrările sale, Aurel Dan surprinde locurile şi momentele cele mai dense si expresive ale rânduielii satului, si mai ales , “veșnicia care s-a născut la sat”. Bucuria pictorului este lumina, sensibilitatea și energia umană, filtrată prin eul său creator, rostit în armonie şi cumpătare. Folosind cu pricepere o paletă cromatică relativ restrânsă – game de griuri, alb, albastru, brunuri – artistul are spontaneitatea comunicarii prin culoare.
Tematica abordată de artist îi confirmă originalitate şi valoarea indiscutabilă, Aurel Dan fiind unul din cei mai valorşi pictori ai Maramureşului
Boar Silvia președinta în exercițiu a Cenaclului de pictură, picteaza în general la prima impresie. Incercă o reunire sintetică a aparenței lucrurilor și trăirile sale emoționale. Are un stil apropiat de postimpressionism.
Pornește întotdeauna de la realitatea înconjurătoare pe care o interpretează în stilul ei propriu cu tonuri de culori calde, forme simplificate, jocuri de umbre și lumini. Preferă pictura în aer liber, sau în atelier, dar la lumina naturală în tehnica pastelului uscat. In redarea portretelor pune accent pe starea sufleteasacă și expresivitatea modelului. Paleta artistei este luminoasă, ea se servește de câteva tonuri simple, vii, aproape pure, armonizate, iar tușa devine astfel extrem de importantă. Pentru a păstra forța culorilor și a sugera lumina, nu face amestecuri de culori și împarte tonurile deschise și pure, in tabou. Picturile Silviei Boar sunt executate meticulos şi, mai presus de toate, cu un aspect finisat şi bine lucrat.
Lucrările artistului Gabriel Prundeanu, se înscriu, pe de o parte prin tehnică, pe de alta prin mijloacele de exprimare și materialele folosite, prin culoare și formă, în arta abstractă. Artistul Gabriel Prundeanu este prezent de câțiva ani pe simezele din municipiul Sighetu Marmației. Din anul 1997 este membru al Uniunii Artiştilor Plastici. Gabriel Prundeanu ne propune o experiență estetică specială. Pictura lui Gabriel Prundeanu este o provocare: privitorul este pus în postura unui cercetător, deoarece trebuie să exploreze înțelesuri, să descopere sensuri, trăind totodată, bucuria de a participa astfel, la însuși actul creator. Pictura abstractă iese din orice convenție și condiționare, simbolizând libertatea absolută a spiritului creator.
Ioan Muntean evită academismului şi naturalismului, îndepărtând din imaginea plastică elementele lumii vizibile, redate prin arta figurativă, şi aşează în locul lor un sistem de semne, linii, pete, volume, ce exprimă, în formă pură, acţiunea raţionalităţii şi sensibilităţii artistului. El descompune formele geometrice tradiţionale şi le recompune în structuri tradiţionale şi moderne în același timp. Artistul ne propune o viziune nouă, incitantă, ne pune în situaţia de a ne întreba dacă senzaţiile obţinute prin reproducerea unui obiect real pot fi obţinute doar prin linii şi pete de culoare. În tablourile lui Ioan Muntean în lipsa unor reprezentări concrete culorile pot trezi senzaţii, idei, reprezentări în propria noastră viziune. Pictura lui Ioan Muntean se încadrează în tendinţa expresionismul abstract.
Lucrarile artistului-profesor, CAIUS LUGOJAN, se pot încadra într-un neoimpresionism, cu accente evidente de expresivitate a formelor și spațiului care compun peisajul, dată de lumina „dirijată” compozițional. Astfel peisajele pătrund într-o dimensiune a imaginației, lăsând în urmă reflectarea concretului din natură. Așa cum ne-a obișnuit, în multe din lucrările sale, pentru constituirea și structurarea imaginii, implică metafora plastică. Aceasta este “miezul iradiant” al imaginii artistice în ansamblul ei și invită la la trăiri sensibile. Să remarcăm că artistul nu face nicio disociere între activitatea artistică personală și aceea de la catedră. Misiunea lui este să-i sensibilizeze pe copii la elementele limbajului plastic, să le dezvolte imaginația și creativitatea în comunicarea prin imaginea vizual plastică, activitate concretizată prin numeroasele premii obținute de copiii pe care i-a îndrumat la concursurile naționale și internaționale, prin expozițiile organizate la Sighetu Marmației și în străinătate.
Picturile artistei Ioana Vraja sunt realiste, redau evenimente cotidiene oameni surprinşi în simplitatea lor, demonstrând o fină observare a realităţii şi o profundă analiză psihologica.Lucrările sale redau un spaţiu arhaic, în care accentul este pus pe interioarele caselor ţărăneşti, pe obiectele vestimentare şi pe uneltele tradiţionale, toate acestea redate într-o gamă restrânsă de culori. Lucrările de față dovedesc orientare sigură, o chemare, precum și o cristalizare a unei viziuni cu motive tradiționale. După cum se poate observa, tânăra autoare abordează unele obiecte (ulciorul, năframa, icoana), interioare din casele rurale din zona Vadu Izei. Stilul aparte, profunzimea trăirii, toate sunt pe filonul realismului.
Zolopciuc Robert, profesor la Școala de Artă Gheorghe Chivu din Sighetu Marmaţiei, este autorul unor lucrări extraordinare în ce priveşte reproducerea elementelor de arhitectură veche din oraș, dar şi a unor lucrări cu profunde semnificații. Acum ne propune două lucări reprezentând simboluri. Steaua octogonală, numită și Steaua de la Betleem, formată din două pătrate suprapuse, ce indică Cerul și Pământul, a avut rol de călăuză pentru cei trei magi de la Răsărit, porniți în căutarea Pruncului Sfânt. Steaua de la Betleem reprezinta un simbol asociat pentru totdeauna cu Nașterea Domnului. Steaua lui David, a apărut ca simbol în 800-600 î.H., iar ca reprezentare într-o sinagogă din Capernaum în 200. Simbolistica biblică pentru “stea” oscilează între simbol al apostoliei, al Mântuitorului care era considerat a fi “Steaua Stelelor”, călăuzitor spre mântuire, ca reprezentare a darurilor Sfântului Duh, a seminţiilor lui Israel, precum şi botez ca act de reînnoire, început al unei noii creaţii.
Artista Ileana Pipaș, prezintă în această expoziție,o singură lucrare, arătând încă o dată gingășie feminină, dovedind că a căpătat un stil care o definește.
Raluca Iancău, este o foarte tânără artistă cu vise şi speranţe mari în lumea modei. Lucrările pe care le-a expus la expozițiile deschise la Sighetu Marmației, au confirmat preocupările artistei pentru a-și găsi o formă de exprimare personală, de aceea de fiecare dată lucrările au stat sub semnul căutărilor, a experimentării tehnicilor, toate demonstrând talent și imaginație. Acum prezintă două lucrări abstracte, în care îmbinarea culorilor, ne provoacă să recompunem,fiecare în felul său, mesajul pe care în transmite.
Salonul pictorilor profesioniști, cu stiluri de exprimare diferit, fiecare demonstrând o puternică personalitate, reprezintă o unitate artistică tocmai prin această diversitate de modalități, tehnici de exprimare, subiecte abordate.
„SALONUL ANUAL DE PICTURĂ” ediția 2016 va putea fi vizitat zilnic între orele 9.00- 16,00 (cu excepția zilelor libere de sărbători) până la data de 30 ianuarie 2017.
foto: Florian Szabo
