La propunerea Primarului Municipiului Sighetul Marmaţiei, Ovidiu Nemeş, podul istoric care face legătura între România și Ucraina, prin punctul de trecere a frontierei Sighetu Marmației, va purta numele academicianului Mihai Pop (1907 – 2000) folclorist şi etnolog, renumit cercetător al culturilor din sud-estul Europei.
Propunerea edilului sighetean este în directă legătură cu colaborarea pe care o are Administraţia publică locală cu autorităţile locale ale localităţilor româneşti din dreapta Tisei, dar și cu reprezentaţii Asociaţiilor social – culturale ale acestei minorităţi din Ucraina.
În acest context trebuie văzută şi scrisoarea adresată autorităţilor judeţene şi locale de către Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „DACIA”, care solicită în mod explicit finalizarea lucrărilor celui de-al VII – lea Simpozion internaţional organizat în anul 2007 de UURdT „DACIA”, care a avut drept subiect de dezbatere „Omagiu Profesorului Academician Mihai Pop, fiu al Apşei şi al românilor(1907 – 2007)”.
Profesorul Academician Mihai Pop s-a născut acum 105 ani, la 18 noiembrie 1907, în satul Glod, comuna Strâmtura, el petrecându-şi o bună parte a copilăriei şi adolescenţei la Apşa de Jos, unde tatăl său a fost preot greco – catolic.
Student şi adept al orientărilor ştiinţifice ale creatorului de şcoală folcloristică Ovid Densuşianu, Mihai Pop obţine licenţa în litere cu o teză elaborată sub îndrumarea acestuia (1929). Urmează studii de specialitate la Universităţile din Praga, Bonn, Varşovia, Cracovia, Bratislava, devenind doctor în filologie, cu teza „Cuvinte compuse de origine veche slavă bisericească în vechea limbă română scrisă (în limba cehă)”, în 1963, docent în ştiinţele filologice, al Universităţii din Bucureşti.
Cariera sa didactică începe în învăţământul liceal bucureştean, când între 1928-1929, este profesor suplinitor la Liceul „Spiru Haret”, pentru ca începând cu anul 1930 să intre în învăţământul universitar, între anii 1936-1939, fiind asistent la Catedra de Istoria literaturii române şi folclor, condusă de Dimitrie Caracostea.
Îndepărtat de la catedră în 1948, va reveni în 1957, ocupând funcţia de conferenţiar (1957-1963) şi profesor (1963-1975), specialitatea Folclor literar românesc. Între 1968-1972, este şeful Catedrei de Literatură română veche şi folclor, de la Facultatea de Limba şi Literatura Română. Lucrează la Institutul de Folclor încă de la întemeierea acestuia (1949), institut devenit din 1962, Institutul de Etnografie şi Folclor (pentru o perioadă, Institutul de Cercetări Etnologice şi Dialectologice), căruia îi imprimă o direcţie ştiinţifică, continuare a programelor academice de anvergură, ale domeniului.
În calitate de coordonator al activităţii ştiinţifice (1949-1954), ca director adjunct ştiinţific (1954-1965) şi ca director (1965-1974), va impulsiona şi-şi va da girul ştiinţific, pentru proiectele de referinţă ale institutului: arhiva, corpus-ul („Colecţia Naţională de Folclor”), bibliografia, tipologiile, atlasul etc.
Remarcabilul profesor a fost creator de şcoală folcloristică. Discipol şi colaborator al marilor profesori Ov. Densuşianu, D.Caracostea, D. Gusti, C. Brăiloiu, Mihai Pop a realizat o sinteză metodologică şi teoretică a şcolilor antebelice, creând „şcoala folcloristică de la Bucureşti”, cu un rol determinant în orientarea şi promovarea cercetărilor în domeniul culturii tradiţionale româneşti.
Cursurile speciale ca şi Cercul Ştiinţific Studenţesc de Folclor, pe care l-a iniţiat şi condus în cadrul Facultăţii de Filologie (Limba şi Literatura Română) au avut un important rol în formarea, deopotrivă, a cercetătorilor ştiinţifici şi a cadrelor didactice, în stimularea spiritului creator şi a curiozităţii ştiinţifice, canalizată metodic, într-un domeniu ce s-a desprins greu de amatorismul animatorilor culturali de la finele sec. al XIX-lea.
În 1971, constituie Societatea Studenţească de Etnografie şi Folclor, al cărei preşedinte de onoare a fost multă vreme, datorită prestigiului şi autorităţii sale ştiinţifice. Echipele de tineri cercetători ai institutului erau însoţite, în anchetele de teren, şi de studenţi, Iniţiativa sa, de conlucrare a cadrelor didactice din învăţământul superior cu cercetătorii ştiinţifici şi cu studenţii, a reuşit să reunească potenţialul ştiinţific românesc la acea dată şi să confere Institutului de Etnografie şi Folclor autoritate ştiinţifică naţională.
Coordonarea, pentru câteva decenii, a cercetării naţionale a domeniului, justifică opinia conform căreia, profesorul Mihai Pop a iniţiat o şcoală folcloristică românească. Activitatea sa ştiinţifică a fost recunoscută şi peste hotare, fiind invitat să ţină cursuri la universităţi prestigioase din Europa (Germania, 1973; Franţa, 1978) şi Statele Unite (1974-1975). Anul 1967 îi va aduce, printre cei dintâi savanţi români, Premiul Internaţional „I.G. Herder”.
La începutul mileniului al III-lea, 8 octombrie 2000, Bucureşti, s-a stins din viaţă o mare personalitate a folcloristicii şi etnologiei româneşti, care a măsurat „aproape tot veacul nostru”, după cum aprecia un alt mare specialist al domeniului, profesorul universitar Dumitru Pop.
Opera Academicianului maramureşean se numeşte astăzi „Şcoala Mihai Pop”. Majoritatea folcloriştilor, etnologilor şi etnografilor contemporani se consideră mândri că au fost elevii acestui mare Profesor, care a fost un deschizător de direcţii noi în cercetarea culturii populare, emanând aproape la fiecare propoziţie idei, dând şi sugerând cu mare generozitate atât în ce priveşte metodologia de abordare/cercetare cât şi fenomenul în sine, sugestii preţioase care se puteau constitui în direcţii de abordare a subiectului respectiv şi de cele mai multe ori se finalizau cu studii şi cărţi importante pentru cei ce ştiau să le preia.
Mihai Pop a sprijinit toate manifestările care au avut ca scop promovarea imaginii Maramureşului, ca păstrător fidel al spiritualităţii tradiţionale, atât în ţară cât şi peste hotare.
Plecând de la aceste considerente, în baza art. 2, litera „d” din Ordonanţa de Urgenţă nr. 63/2002, privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, precum şi a prevederilor art. 36, alin. 5 lit.(d) din Legea nr. 215/2001, privind administraţia publică locală, republicată şi actualizată, Consiliului local al Municipiului Sighetu Marmației s-a întrunit în ședință extraordinară vineri 16 noiembrie la ora 13.oo în Sala Transist a Primăriei și a decis în unanimitate atribuirea numelui Academicianului Mihai Pop, podului istoric ce face legătura între România şi Ucraina, prin Punctul de frontieră Sighetul Marmaţiei.
Solemnitatea atribuirii numelui marelui Academician podului istoric, va avea loc duminica 18 noiembrie la ora 13.00 în Punctul de trecere a frontierei Sighet – Solotvino.
