În urmă cu câteva luni, am primit anumite informații despre un nou caz tocmai din Justiția suceveană, respectiv despre un proces penal controversat care era atunci pe rol, către final, la Judecătoria Suceava. În primul moment am fost oarecum surprins, veți înțelege imediat de ce-am spus asta; dar, pe de altă parte, am fost mirat auzind că în cauză un inculpat este judecat pentru presupusa infracțiune de viol, recte știindu-se că eu nu m-am ocupat și nu mă ocup de astfel de subiecte/cazuri/procese. Plus că respectiva cauză pe fond era aproape de final. Totuși, am acceptat să primesc informații, documente și declarații, în condițiile în care n-am putut promite că mă voi putea ocupa de subiect așa cum procedez de regulă (din cauza distanței mari și a timpului limitat), deci inclusiv sub rezerva că, dacă nu voi putea face o investigație rapidă, eficientă și completă, nu voi publica nimic. Ei bine, iată că public acum acest material, însă într-un context aparte, nota bene: și anume, fără a intra în amănunte, voi da publicității numai anumite informații de bază despre proces, iar asta pentru ca dvs., cititorii, să puteți percepe cât mai clar și corect declarația uluitoare pe care am primit-o de la avocatul Eduard Luca din Botoșani, apărătorul inculpatului Radu Ionel Iorga. Declarația o puteți citi mai jos, acum să vă pun la dispoziție câteva informații strict necesare din care veți deduce și de ce am decis să public declarația avocatului Luca.
Procesul ca atare s-a derulat la Judecătoria Suceava, pe fondul cauzei, în perioada iulie 2018 – octombrie 2019, sentința fiind pronunțată în 25 octombrie: inculpatul Iorga a fost condamnat la opt ani închisoare, cu executare! Nu voi comenta sentința, deși cunosc mai toate probele, respectiv declarațiile etc… o să vă spun aici doar că persoana presupus vătămată a recunoscut până la urmă că de fapt la început n-ar fi spus adevărul, deci că inițial a spus ce-a spus doar fiindcă dorea să se răzbune pe inculpat (! – a se vedea, de exemplu, declarația fetei dată în 24 mai 2018)! Apoi, expertiza medico-legală, iată ce stă scris în Raportul de Constatare Medico-Legală: ”Concluzii: (…) 6. Nu avem elemente medico-legale certe care să ateste producerea unui viol, sau tentativă de viol; datele medicale urmând să fie coroborate cu datele din anchetă.” Și nicidecum în ultimul rând, mai există la dosar și niște înregistrări audio-video elocvente… și așa mai departe, toate acestea fiind – după cum afirmă avocatul – dovezi clare în sensul nevinovăției inculpatului. Acum, să vedem ce s-a întâmplat după pronunțarea sentinței din 25 octombrie 2019…
În finalul sentinței stă scris ”cu drept de apel, în termen de 10 zile de la comunicare”, corect. La un moment dat, în noiembrie, inculpatul a primit sentința, oficial, însă nu și motivarea sentinței. Termenul pentru depunerea apelului curgea deja, dar inculpatul și avocatul său n-au reușit nicicum să intre în posesia motivării sentinței (sic!), culmea, totuși au înaintat apelul, iar la primul termen la Curtea de Apel (CA) Suceava, pe 11 decembrie a.c., partea inculpată a solicitat amânarea cauzei tocmai din pricină de… motivare a sentinței. Iar instanța CA evident că a fost nevoită să aprobe cererea, amânând cauza pentru 17 decembrie. La al doilea termen în apel, dezbaterile au durat mai mult de o oră, s-au pus pe tapet toate aspectele grave, cu mari semne de întrebare, iar sentința a rămas să fie pronunțată pe 23 decembrie 2019.
Așadar, un proces cu mult prea multe semne de întrebare, prea multe aspecte neclare, inclusiv în privința celor întâmplate din 25 octombrie până în 17 decembrie 2019. Și o ultimă precizare scurtă: judecătoarea Anca Alioara Zăgan a judecat pe fondul cauzei și a dat sentința menționată, evident că și motivarea aferentă!
Iată acum declarația avocatului Eduard Luca (în fotografie):
”Cazul Iorga Radu Ionel
Sau despre condamnarea unui nevinovat la nedreptate, suferință și tăcere
Dispunerea unei soluții de condamnare de către Instanța de Judecată trebuie să aibă la bază, în toate cazurile, o certitudine – dincolo de orice îndoială rezonabilă – în privința existenței faptei, caracterului ei de infracțiune, și a săvârșirii ei de către cel trimis în judecată (inculpat). Concluzia organului judiciar care pronunță hotărârea de condamnare, trebuie să rezulte din analiza tuturor probelor de la dosarul cauzei.
Faptul că, în cursul procesului penal, după examinarea și coroborarea tuturor mijloacelor de probă, poate rezulta un dubiu cu privire la vreuna dintre cele trei condiții de mai sus, este un lucru la fel de adevărat. Însă, potrivit art. 4, alin. 2 Cod Procedură Penală orice îndoială trebuie interpretată în favoarea suspectului sau inculpatului din acea cauză. Este așa-numitul principiu cunoscut încă din perioada Romei Antice –”in dubio pro reo” (despre care se făcea vorbire și actul normativ intitulat de romani – ”Lex Duodecim Tabularum”).
Iorga Radu Ionel a fost cercetat, trimis în judecată, și condamnat pentru o infracțiune pe care nu a comis-o niciodată. Vă scriu aceste lucruri în calitatea mea de apărător angajat al dumnealui. De-a lungul fazei de judecată a procesului penal m-am aflat ”în prima linie” a confruntării dintre apărare și acuzare. Dar m-am aflat și în poziția de a încerca să scot la iveală adevărul – pe bază de probe – dincolo de ambițiile personale + / – lipsa de profesionalism , aparținând unora sau altora dintre participanții procesului penal.
Pe parcursul carierei mele de avocat m-am aflat într-o permanentă luptă cu nedreptatea, indiferent de forma ei, mijloacele folosite și efectele preconizate. M-am confruntat cu ea, indiferent de numele, poziția, pârghiile și relațiile celor care au susținut-o respectiv promovat-o, de-a lungul timpului. Și DA – Ca avocat pot spune că inamicul meu principal a fost și rămâne nedreptatea. Dar este urmată de lipsa de profesionalism a acelor persoane care plasează procesul penal în afara cadrului legal.
Iorga Radu Ionel este NEVINOVAT. Pentru asta o dovedesc probele administrate în cursul procesului penal. Documentele medico-legale specifică faptul că infracțiunea pentru s-au efectuat cercetări în cursul urmăririi penale și care a fost reținută în sarcina sa – în realitate, nu a existat. Atât timp cât medicul legist afirmă că nu există elemente medico-legale certe care să ateste săvârșirea unei infracțiuni de viol sau tentativă de viol, este clar că această concluzie – precisă, de altfel – și calificată, presupune un punct de plecare în procesul de analiză a vinovăție celui cercetat.
Dar pe lângă acest lucru – și poziția persoanei vătămate presupune un alt șir de probe care au infirmat săvârșirea infracțiunii. Declarația dată în fața organelor de anchetă prin care nega comiterea faptei de către Iorga Radu Ionel; ori aspectele declarate în fața reprezentantului D.G.A.S.P.C. Suceava, potrivit cărora sesizarea acestei infracțiuni imaginare de viol a fost o răzbunare – constituie elemente probatorii concludente, de natură a elimina suspiciunile privind săvârșirea faptei penale aduse în discuție anterior.
Dar la dosarul cauzei au mai existat probe care infirmau categoric acuzația formulată de Parchet. Procesul verbal de Transcriere a Traficului și a Comunicațiilor Telefonice purtate în data de 09.04.2018 între bunica și mama minorei – atașat la dosarul de urmărire penală – răstoarnă orice dubiu privind comiterea faptei mai sus prezentate, de către Iorga Radu Ionel. Potrivit convorbirii – din dorința mamei minorei de a nu suporta cheltuielile de judecată, în cazul dispunerii unei soluții de achitare a inculpatului Iorga, aceasta a omis să aducă la cunoștința organelor judiciare adevărul, și să spună că cel cercetat și ulterior trimis în judecată este nevinovat.
Dar de probele administrate și care pledau în favoarea nevinovăției inculpatului, procurorul și Instanța de Judecată nu au ținut cont. Ambiției unora dintre cei implicați în anchetă sau în judecarea cauzei, i se poate adăuga lipsa de profesionalism și responsabilitate în exercitarea atribuțiilor reglementate de normele legale.
Iată că, în atari condiții, o persoană nevinovată a fost cercetată, arestată, acuzată, trimisă în judecată, și condamnată pentru o infracțiune pe care nu a comis-o. În aceste condiții, nevinovăției lui i se adaugă vinovăția celor care au contribuit cu bună știință (sic!) la o asemenea nedreptate judiciară. / Eduard LUCA”
ÎN FOTOGRAFIE: Palatul de Justiție din Suceava. Sursa foto: Wikipedia (credit foto: Cezar Suceveanu).
Peter-Vasile CZOMPA
