”Totul este un fals grosolan comis de către procurori!” – scria fostul judecător Zvara, mai demult, într-o ”Scrisoare deschisă” extrem de dură (partea a doua)

          După ce de curând am publicat prima parte a interviului cu fostul judecător băimărean Vasile Zvara (vezi articolul publicat în 22 decembrie 2018), am luat decizia ca în partea a doua – înainte de a continua cu interviul ca atare – să public încă o dată o așa-numită ”Scrisoare deschisă” a fostului magistrat. De fapt, este vorba despre un material pe care, nota bene, l-am primit prin 2005 sau 2006 și pe care l-am publicat în acea perioadă cred că de două ori, la interval de trei, patru ani, din câte-mi amintesc, în presa locală și centrală, dar și pe blogul meu personal. Adică, asta se întâmpla înainte de anul 2011, nota bene, deci în anii în care dosarul penal ”Zvara” era tergiversat și plimbat pe la instanțe de judecată din Alba, Brașov, București, pe la Parchetul General și, de exemplu în anul 2007 – deja după șase ani de procese prin țară -, dosarul a ajuns și la DNA! Prin urmare, a se reține faptul că această ”scrisoare deschisă” am primit-o înainte de 2007, Zvara fiind în acel moment judecător suspendat din funcție, inculpat judecat pentru luare de mită, fals în acte și uz de fals. Și, din câte îmi amintesc, ÎCCJ tocmai casase atunci o sentință de condamnare dată de o curte de apel, dosarul fusese retrimis înapoi la Parchetul General (sic!) pentru că ”dovezile” din dosar erau doar niște simple declarații ale unora, însă fără absolut nicio probă concretă, atât și nimic mai mult, iar procurorii Parchetului General au trimis dosarul la DNA. Și-apoi, după încă un an și ceva, dosarul a ajuns la Curtea de Apel din Târgu-Mureș, proces, recurs… până la sentința definitivă a ÎCCJ din 2011, și anume patru ani închisoare cu suspendare, plus o perioadă de restricții și supraveghere timp de șase ani. Cu alte cuvinte, am dorit să scot aici în evidență în special faptul că, deși omul era la acea vreme inculpat și judecat te-miri-pe-unde prin țară, inculpatul totuși făcea fără nicio reținere declarații și dezvăluiri incredibile.
Iată acum ”scrisoarea” menționată:

„SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE <MAI-MARII MAFIEI> DIN JUSTIŢIA ROMÂNĂ

M-aţi întrebat în urmă cu câteva zile, domnule ziarist, dacă am ceva să le transmit celor ce au pus la cale înlăturarea mea din justiţie. V-am spus atunci că nu-mi doresc decât să le fie ruşine, însă abia mai apoi am realizat că vorbisem în van, fiindcă lor le sunt străine noţiunile de onoare şi ruşine. Doresc, însă, să fac publice prin intermediul dvs câteva întrebări la care de ani de zile aştept răspunsuri şi care, ca de obicei, vor rămâne fără răspuns. De ce? Poate pentru că a răspunde la ele înseamnă a spune adevărul pe faţă şi, mai presus de orice, înseamnă a pierde puterea câştigată prin fraudă, minciună şi, nu în ultimul rând, asasinate politice (pur şi simplu şocantă şi incredibilă afirmaţia fostului judecător, nu-i aşa? – n.a.).

,,Totul este un fals grosolan comis de către procurori”!

Aşadar: # De ce organele de presă care au scris despre mine s-au mulţumit şi se mulţumesc în continuare să scrie doar ceea ce le impun procurorii şi nu adevărul? (despre cazul Zvara s-a mai scris câte ceva până prin anul 2003, la fel şi în 2007, în majoritatea lor fiind însă articole 100% denigratoare la adresa judecătorului băimărean şi pline-ochi cu minciuni şi cu dezinformări ordinare gen „Procurorii de la Curtea de Apel Cluj îl cercetează în stare de arest pe judecătorul Vasile Zvara (…)” – din ziarul „Adevărul” nr.3446 din 16 iulie 2001, pag.14; deşi, nota bene, magistratul Zvara nu a fost niciodată arestat şi nici măcar reţinut pentru cercetări, nicio secundă, absolut niciodată!!! – n.a.).

# De ce aceleaşi organe de presă nu apelează la sprijinul unui avocat care, depunându-şi delegaţia în dosarul meu, să le permită ziariştilor să vadă ceea ce este în realitate în dosarul meu? Nu trebuie să fii jurist pentru ca, citind paginile acelui dosar, să-ţi dai seama că totul este o înscenare fără suport juridic, că totul este un fals grosolan comis de către procurori (drăguţă, tranșantă şi foarte dură afirmaţia judecătorului! – n.a.) şi care, în repetate rânduri, au falsificat vizibil actele din dosar (?!?!? – n.a.), a se vedea procesul-verbal întocmit cu ocazia verificării caietului grefierei (referire la fosta grefieră-şefă de la Judecătoria Târgu-Lăpuş, din perioada în care Zvara a fost preşedinte al judecătoriei menţionate – n.a.): se face menţiunea că grefiera-şefă Pop Ligia a fost de faţă şi a semnat. Fals, în ziua respectivă nici măcar nu a fost de faţă. Semnătura din dreptul numelui ei este falsă şi aparţine unui procuror (ohooo, stupefiant de-a dreptul!!! – n.a.). Mai mult, a se compara procesul-verbal de efectuare a unei fotocopii, în care se menţionează că la rubrica procuror nu exista nicio menţiune cu toate că este scris clar că procurorul a fost de acord cu măsura propusă (de către judecătorul Zvara – n.a.). De ce se face o atare menţiune? Fiindcă se ignora realitatea şi ei ştiu că nimeni nu are curajul să verifice. Şi seria falsurilor ar putea continua (iar la acest punct, judecătorul Zvara se referă la aspecte din ancheta privind două dintre acuzele care i se aduceau, recte de fals în acte şi uz de fals, în dosarul Pop Daniel Ştefănel, cauză în care judecătorul a dat o soluţie la începutul anului 2000, pe când el era încă preşedinte al Judecătoriei Târgu-Lăpuş, jud. Maramureş – n.a.).

# De ce se ascunde faptul că am fost destituit ilegal din funcţia de preşedinte de instanţă (în aprilie 2000, de la Judecătoria Târgu-Lăpuş – n.a.), mai înainte de tot acest scandal, fără să mi se fi permis să fiu audiat în Consiliul Superior al Magistraturii? De ce se ascunde adevărul că am fost destituit de pe funcţia de preşedinte fiindcă am încercat împreună cu organele abilitate ale statului să prindem în flagrant un «mafiot» pe care nu aveam voie să-l prindem şi care oferea banii cu camătă cetăţenilor, după care le lua casele…
Mai mult chiar, ajungând să se perfecţioneze, obţinea cu bani mulţi hotărâri de expedient false, pronunţate în dosare inexistente (incredibil!!! – n.a.) sau care nu aveau nicio legătură cu individul, hotărâri care mai apoi erau puse în executare cu forţa. De ce? (şi de către cine? – n.a.) Veţi afla! (într-adevăr, opinia publică tot va afla odată şi-odată, cu lux de amănunte, cu nume şi date concrete, ceea ce s-a petrecut în perioada 1999-2001 în Târgu-Lăpuş, adică la Judecătorie, Parchet şi Poliţie, recte ulterior în Palatul de Justiţie din Baia Mare! – n.a.).

# De ce se ascunde faptul că am fost trimis în judecată fără ca măcar urmărirea penală să fi fost terminată (?!? – n.a.) şi fără ca măcar să fi existat o minimă probă de vinovăţie împotriva mea?

„Procurorul Crâznic mi-a spus că în dosar nu există probe împotriva mea!” – declară şi scrie (sub semnătură) judecătorul inculpat Zvara

# De ce ministrul justiţiei (referire la Rodica Stănoiu – n.a.) a refuzat să mă primească în audienţă ştiind că vreau să-i prezint adevăratele dovezi ale destituirii mele (din fruntea Judecătoriei Târgu-Lăpuş – n.a.) şi de ce unul dintre consilierii ei, aflând că sunt prezent (în secretariatul biroului ministrului Stănoiu – n.a.), a strigat în gura mare să mă bucur că nu sunt arestat şi a telefonat lui Crâznic (procurorul Flavius Crâznic, cel care ulterior a devenit consilierul doamnei ministru Monica Macovei! – n.a.) ordonându-i să întocmească rechizitoriul? Aceluiaşi Crâznic care, cu nicio săptămână în urmă, mi-a spus că în dosar nu există probe împotriva mea, însă ar trebui anunţată şi ministra (acest episod s-a derulat cam prin ianuarie/februarie 2001, cu foarte puţin timp înainte ca Zvara să fie trimis în judecată – n.a.). Ciudat, nu? (foarte controversatul procuror Flavius Crâznic a demisionat în anul 2010 și a devenit avocat! – n.a.)

# De ce trebuia să fiu arestat şi care sunt acuzaţiile împotriva mea? Faptul că am pus în libertate un copil nevinovat (cazul Pop Daniel Ştefănel – n.a.), arestat la şase luni de la comiterea presupusei fapte (căci e vorba de o înscenare) şi cu o zi înainte de a fi trimis în judecată? Acesta este falsul meu? De când pentru o conducere fără permis se arestează cu o zi înainte de trimiterea în judecată şi asta numai pentru că omul nu vroia să recunoască ceea ce alţii nu au dovedit? Dacă era periculos, trebuia arestat imediat, nu-i aşa? S-a dovedit vreodată că aş fi urmărit un scop prin punerea lui în liberate? Altul, evident, decât cel de a stopa abuzurile poliţiştilor şi procurorilor din zonă (din zona Târgu-Lăpuş – n.a.). Se spune că aş fi luat mită. De la cine? De la un individ (Ungur Şofron, rețineți acest nume!!! – n.a.) condamnat de mine la o pedeapsă maximă şi care în tot cursul procesului n-a făcut decât să mă înjure şi să mă ameninţe cu „neamurile” lui din Ministerul Justiţiei? Ştie oare lumea că eu nu aş fi avut nici măcar posibilitatea de a-l pune în libertate? Ştie oare lumea că „neamurile” lui din Minister l-au pus în libertate (?!?! – n.a.) şi asta după ce că sentinţa (dată chiar de judecătorul Vasile Zvara – n.a.) nici măcar nu a fost atacată cu apel?!!! Oare cine să-i fie ,,neamurile”, acelaşi individ din preajma ministrei, care i-a interzis colegei lui de birou să o anunţe pe ministră că eu sunt acolo şi am unele acte să-i arăt? Ştie oare lumea că nu există nicio dovadă sau plângere împotriva mea cum că eu aş fi primit bani? Singurele, autosesizările procurorilor m-au acuzat. De ce? Fiindcă am refuzat, contrar ameninţărilor, să condamn persoane nevinovate şi care nu aveau altă vină decât aceea de a refuza să dea bani şi de băut celor ce i-au trimis în judecată (uluitor!!! – n.a.).

Oare chiar o fi descoperit judecătorul băimărean Zvara o importantă filieră de spălare a banilor, cu ramificaţii prin ţară şi cu foarte grave implicaţii până inclusiv în judeţul Maramureş?

# De ce, dacă eram aşa de corupt, cu numai câteva luni în urmă, când fiind încă preşedinte de instanţă (la Judecătoria Târgu-Lăpuş – n.a.) şi sesizând că unul dintre stagiarii mei ar fi pus mâna pe banii cuiva, am declanşat o anchetă internă pentru a afla adevărul… Şi dacă e aşa, ce interes aş fi avut să iau mai apoi bani de la cel ce se lăuda cu „pilele” lui, ştiind că eu nu pot face legal nimic pentru el?

# De ce ministra (Rodica Stănoiu – n.a.) ascunde adevărul? Iniţial am crezut-o victima dezinformării lui Păcuraru (Nicolae Păcuraru, ex-procuror-şef în cadrul Parchetului General, cel care s-a ocupat în perioada iunie 2000 – ianuarie 2001 de ancheta în dosarul Zvara – n.a.), mai apoi însă, văzând că pur şi simplu se fereşte să mă vadă pentru a nu-i arăta ceea ce ar fi fost obligată să vadă, mi-am dat seama că de fapt este pe o mână cu cei care din umbră conduc interesele injustiţiei (da, chiar aşa scrie în textul original al judecătorului inculpat: ,,interesele INJUSTIŢIEI’’ – n.a.).

# De ce se ascunde faptul că în spatele cazului Zvara se ascunde de fapt „Afacerea Zvara” sau altfel spus eliminarea din sistem a unui magistrat care a avut ghinionul să descopere ceea ce era interzis a descoperi şi care a avut curajul să facă investigaţiile de rigoare pentru a da de capătul firului? De ce se ascunde faptul că de fiecare dată când m-am deplasat la Bucureşti împreună cu avocatul meu (băimăreanul Traian Velea, unul dintre cei mai reputaţi avocaţi din Baroul Maramureş – n.a.) am fost trimişi înapoi acasă fără a se discuta nimic altceva decât de ce am avut curajul să mă leg de societatea care cumpărase în toamna anului 1999, 1 hectar de pădure fără vegetaţie şi estimată la o valoare locală de circa 500.000 lei, cu suma de 5.000.000.000 lei? (da, judecătorul a scris CINCI MILIARDE LEI, la nivelul anului 1999!!! – n.a.). Să nu mai spunem și că terenul a fost retrocedat illegal!

# De ce se ascunde adevărul că în spatele cazului meu se află cea mai mare filieră de spălare a banilor din România, controlată de regimul politic şi care, în timp ce românii mor de foame, învârte mii de miliarde de lei?

# De ce se ascunde faptul că tot eu am descoperit cum se spală banii alocaţi de comunitatea internaţională agriculturii, prin intermediul unor sere inundate anual cu hidrantul şi declarate mai apoi ca fiind „calamitate” şi despăgubite pentru recolta pierdută, care în fapt nu a existat niciodată…
Evident, soluţia în cazul meu nu poate fi decât una politică, căci în caz contrar poate ar trebui reformată justiţia, poate că unii miniştri, în baza legii răspunderii ministeriale, ar trebui să-şi dea demisia ş.a.m.d. Nu mi-aş fi dorit decât să fiu ascultat, căci mi-am făcut datoria de magistrat şi de bun patriot. Din păcate nu a fost să fie. Chiar şi în cazul unei soluţii juste şi legale, aş fi acceptat ca femeia (Rodica Stănoiu – n.a.) care a vrut să-şi construiască în fapt cariera pe viaţa şi sufletul copilului meu să-mi recunoască, fie şi între patru ochi, că a greşit şi aş fi iertat-o fără alte pretenţii. Din păcate însă, lucrurile au mers prea departe. Sper şi-mi doresc din inimă ca Bunul Dumnezeu aşa să-i ajute fiecăruia dintre cei implicaţi, după cum au fost de bună credinţă. / (semnează Vasile ZVARA)

Nota autorului: doar şapoul, intertitlurile și parantezele explicative au fost introduse în acest material de către semnatarul acestui articol. – mai scriam eu pe-atunci, cu ani în urmă.
Așadar, toate aceste lucruri le dezvăluia Zvara, prin intermediul subsemnatului, în urmă cu circa 12-13 ani; iar acum, după atâta timp, rămâne să vedem ce completări-surpriză va mai face fostul magistrat.
(va urma)

Peter-Vasile CZOMPA

Recomandari

Lasă un comentariu

Alte Articole