Primăria Baia Mare, prin primarul Cătălin Cherecheş, a elaborat un proiect de hotărâre care priveşte modificarea actualei steme a municipiului reşedinţă de judeţ. Proiectul de hotărâre urmează a fi supus atenţiei aleşilor locali într-una din şedinţele viitoare ale acestuia.
Din raportul privind modificarea stemei Municipiului Baia Mare, aflăm că „Situat pe Valea Săsarului, în depresiunea de la sudul lanţului munţilor Oaş-Gutâi, la întrepătrunderea vechilor ţinuturi româneşti ale Maramureşului, Chioarului şi Lăpuşului, teritoriul de astăzi al municipiului Baia Mare, precum şi al localităţilor din jur a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Mărturie sunt atât numele unor vechi exploatări miniere, cât şi descoperirile arheologice.
Informaţii detaliate despre existenţa oraşului Baia Mare – organizarea, locuitorii şi ocupaţiile acestora – ne sunt furnizate de documentul privilegial păstrat la Arhivele Naţionale Maramureş, document emis de către cancelaria regelui Ludovic I cel Mare D’Anjou la 20 septembrie 1347. Prin această diplomă oraşul primeşte o autonomie sporită în conducerea treburilor administrative ca urmare a statutului său de oraş regesc.
In acelaşi timp, sunt acordate privilegii mineritului, oraşul fiind atestat ca un puternic centru economic. Astfel se explică unul din elementele stemei Municipiului Baia Mare – minerul săpând în galeria de mină, iar floarea de mină simbolizează Muzeul de Mineralogie, care este unul dintre cele mai importante obiective de acest gen din Europa, a cărui zestre este alcătuită dintr-un număr de peste 15.000 eşantioane mineralogice.
Reprezentarea castanului comestibil, simbol al Băii Mari, a fost inclusă în stemă, deoarece potrivit documentelor, prezenţa castanului comestibil în zona Baia Mare a fost menţionată într-un proces verbal din 24 septembrie 1642, în care s-a mentionat: „…pentru pofta am trimis cadou castene, ca şi altă dată, pentru care principele ne multumeste în scris”. Insemnarea îi apartinea secretarului Băii Mari, care a trimis castane principelui Rakoczi I.
Stema mai cuprinde reprezentarea Turnului Ştefan, acesta reprezentând o anexă a Catedralei “Sfântul Ştefan”, ctitorită de Iancu de Hunedoara în secolul al XV-lea, care s-a impus în timp ca simbol al trăiniciei oraşului nostru. Este monumentul cel mai reprezentativ de artă medievală din Baia Mare, fiind construit în stil gotic şi având o înălţime de peste 40 m. Iniţial, a servit pentru supravegherea strategică a oraşului şi pentru pază împotriva incendiilor. Acum, prin valoarea arhitecturală şi istorică încărcată de semnificaţii, Turnul Ştefan veghează asupra locuitorilor oraşului”, se arată în respoectivul raport.
Tot de acolo aflăm că stema Municipiului Baia Mare cuprinde următoarele elemente: scut despicat, timbrat de o coroana murală de argint cu şapte turnuri crenelate. În interiorul scutului, în cartierul din dreapta pe roşu se află: un miner lucrând cu târnăcopul într-o galerie plasată la baza unui deal impunător, deasupra,crescut din deal, un castan comestibil, cu coroana bogată, totul din argint; din peretele galeriei se desprinde o floare de mină şi frânturi de metal preţios, din aur.
În cartierul secund, pe câmp albastru, se află un turn pătrat de aur, etajat, dotat cu ferestre, luminate negru, precum şi cu un ceas; turnul se termină cu un acoperiş ascuţit flancat de turnuleţe, aşezat pe o terasă cu mai multe deschideri.
Semnificaţiile figurilor heraldice incluse în stema Municipiului Baia Mare evocă relieful, bogăţia solului şi a subsolului (castanul comestibil, minerul), precum şi ocupaţia seculară, care dă şi numele municipiului. Floarea de mină sugerează muzeul de profil existent în Municipiul Baia Mare. Construcţia monumentală din cartierul secund, turnul construit de Iancu de Hunedoara, aminteşte de o perioadă de prosperitate a comunităţii, aspiraţia sa spre progres de-a lungul veacurilor, motiv pentru care istoria locală i-a conferit un loc simbolic.
Din acest punct de vedere totul este în regulă, însă realizarea efectivă prezintă o serie de probleme ce făceau stema foarte greu de folosit în condiţiile noilor tehnologii de printare, imprimare, redare pe ecran etc… Principalele motive ţin de modul în care a fost digitizată stema, atât ca şi compoziţie cât şi ca nivel tehnic.
În primul rând avem o abordare realistă cu mult prea multe detalii ceea ce face stema imposibil de folosit (fără să piardă mult din lizibilitate) la dimensiuni mici şi foarte mici, cum ar fi în cazul papetăriei oficiale sau a unor materiale promoţionale specifice. Linia desenului este prea liberă. Orice detaliu se pierde iar aspectul oficial lipseşte. Din modul în care este realizată actuală stemă, este imposibil de făcut derivări speciale pentru contexte diferite.
„Stema oficială a oraşului a fost recompusă şi redesenată păstrându-se aceleaşi simboluri. Ceea ce s-a urmărit este o compoziţie mai strictă şi mai riguroasă, o rearanjare cromatică şi o linie mai fermă, toate menite să mărească caracterul oficial al stemei.
Fiecare element este tratat mai simplu, obţinându-se astfel o lizibilitate mai bună a întregului. Redesenarea stemei a permis derivări speciale necesare pentru folosirea ei în orice mediu şi la orice dimensiune. Putem acum să avem un set de steme identice ca şi conţinut dar adaptate tehnic pentru fiecare situaţie în parte.
Un exemplu relevant este stema în variantă monocromă special desenată pentru dimensiuni mici de 15-30 de mm înălţime care poate fi folosită pe materialele oficiale în orice condiţii tehnice de printare fără să se piardă lizibilitatea”, se mai arată în raportul de fundamentare.
Rareş Bogdan
