Eveniment astronomic miercuri, 6 iunie 2012. Dată la care va putea fi observat ultimul tranzit al planetei Venus pe discul Soarelui din acest secol. Următoarele fenomene de acest fel vor putea fi observate doar de generațiile viitoare în anii 2117 și 2125.
Conducerea Planetariului Baia Mare ţine să menţioneze că, cu foarte mici excepții, tranzitele „Luceafărului” peste discul solar au loc la intervale de 8 ani (ultimul tranzit a avut loc pe data de 8 iunie 2004), 105,5 ani, din nou 8 ani și 121,5 ani. Cu adevărat rar este tranzitul simultan al planetelor Mercur și Venus peste discul Soarelui, eveniment care va putea fi observat în anul 69 163.
Fenomenul începe târziu în noapte, la ora 01:09, astfel că din Baia Mare va putea fi observată, dacă cerul va fi senin, doar a doua jumătate și finalul tranzitului, final care se va produce în jurul orei 07:55. Planetariul Baia Mare va efectua mâine dimineață observații asupra tranzitului între orele 06:00 și 07:50. Observațiile vor avea loc la sediul Planetariului din strada G. Coșbuc, nr. 16.
Istoricul tranzitelor lui Venus este unul foarte interesant. Johannes Kepler a fost primul astronom care, in anul 1627, a prezis tranzite ale lui Venus in anii 1631, 1761 si un „tranzit ratat” in 1639. Predictia pentru 1631 nu a fost foarte precisa, iar tranzitul nu a fost observat, nefiind vizibil din Europa.
Prima observatie stiintifica a unui tranzit a avut loc pe 4 decembrie 1639, cand astronomul englez Jeremiah Horrocks a refacut calculele lui Kepler (decedat in 1630) si a prezis inceputul tranzitului la ora 15.00. Cu putin noroc, la ora 15.15 a observat tranzitul printr-o panza de nori. In urma tranzitului astronomul a estimat distanta pana la Soare (unitatea astronomica): 95.6 mil km.
Cu ocazia tranzitului din 1761 s-au organizat expeditii observationale in diferite zone ale lumii pentru observarea fenomenului si determinarea cu precizie a distantei Pamant-Soare. Astronomul rus Mikhail Lomonosov a dedus existenta atmosferei planetei Venus in urma observarii tranzitului. Tranzitul din 1769 a fost observat de catre astronomi din Canada, California, Norvegia, Tahiti, Rusia. Cu ajutorul datelor observationale obtinute cu ocazia acestor doua tranzite, s-a calculat unitatea astronomica (semiaxa mare a orbitei terestre) ca fiind 153 milioane km.
R.B.
foto: Planetariul Baia Mare
