Scandal public şi procese pe rol din cauza viitorului Depozit ecologic pentru deşeuri menajere din Sârbi, comuna Fărcaşa
În localitatea Sârbi din comuna Fărcaşa, judeţul Maramureş, ar urma să fie amplasat – conform unui proiect mai vechi al autorităţilor locale – un aşa-numit Depozit ecologic pentru deşeuri menajere. “Se aprobă darea în administrarea Consiliului Judeţean Maramureş (n.n. – CJ fiind titularul proiectului Depozit ecologic) a terenului în suprafaţă de 20 ha, situat în localitatea Sîrbi, în locul numit Legalău, pentru construirea obiectivului de investiţii Centru de management a deşeurilor în cadrul proiectului Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş, teren identificat conform planului de situaţie care constituie anexa 1 la prezenta hotărâre.” – aşa stă scris la articolul 1 din Hotărârea nr.87 din 14 decembrie 2010 a Consiliului Local (CL) Fărcaşa.
În paranteză fie spus, nu am găsit această HCL nicăieri pe site-ul Primăriei Fărcaşa (deşi există acolo o listă întreagă cu hotărârile din 2010)! Cam aşa a început în 2010 povestea acestei viitoare gropi de gunoi, “groapă de gunoi a judeţului” despre care localnicii încă nu ştiau pe-atunci absolut nimic concret.
De fapt, inclusiv din acest motiv s-a ajuns ca acum subiectul să fie pe rolul instanţelor de judecată, începând cu dosarul nr. 1050/100/2012 de la Tribunalul Maramureş.
Inclusiv pentru că majoritatea oamenilor din zonă au început să afle detalii concrete (după cum spun chiar ei) de-abia prin 2011! Păi nu au avut loc dezbateri publice? Dar un referendum pe această temă? De referendum nici gând! Oare de ce? Dezbateri publice da, au fost… însă de curând, deci mult după ce autorităţile din Fărcaşa, respectiv cele judeţene pregătiseră deja aproape tot ceea ce era necesar, ca documentaţie, în dosarul proiectului menţionat.
Adică, s-a procedat cam în stilul “carul înaintea boilor”, chit că e vorba, pe de-o parte, de o investiţie de circa 70 milioane euro (în special din fonduri europene!?) şi, pe de altă parte, de un obiectiv care ar produce extrem de multe schimbări în zonă – unii spun că în bine, alţii că în rău, dar fiind vorba de schimbări complexe pe multiple planuri (ecologic, economic, social etc.… poate chiar şi politic!).
“Nu vrem să ajungem groapa de gunoi a judeţului, aşa cum n-au vrut atâtea alte localităţi!”, spun tot mai mulţi localnici, începând chiar cu inginerul agronom Emilia Bura din Tămaia. Este chiar doamna care a deschis în februarie a.c. un prim proces (a treia înfăţişare în cauză fiind pe 8 mai); ulterior a mai depus o acţiune în judecată şi, pentru că în esenţă este vorba de două acţiuni ce ţin practic de aceeaşi speţă, probabil că dosarele vor fi conexate (asta reieşind cel puţin din cele precizate la înfăţişarea din aprilie de către preşedintele instanţei de judecată).
De remarcat că petenta este reprezentată de un avocat din Cluj, Tiberiu Kovacs.
Asta poate şi fiindcă acest caz deloc simplu are legătură şi cu Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Cluj… însă despre acest aspect într-un viitor articol (precum şi despre “Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului” pentru proiectul în cauză).
Prin urmare, acest proiect totuşi important produce tot mai mari dureri de cap la nivelul autorităţilor din Fărcaşa şi al celor judeţene, cu atât mai mult acum, înainte de alegerile locale. Fiindcă, de exemplu, coincidenţa face ca preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Mircea Man, şi primarul de Fărcaşa, Ioan Stegeran, să fie colegi de partid, primul fiind tocmai preşedinte al PD-L Maramureş. Trebuie menţionat că viceprimarul comunei, Floare Mureşan, membru PSD, a fost şi este în tabăra susţinătorilor fervenţi ai proiectului, la fel ca şi toţi consilierii locali ai PSD şi PD-L.
Pe lângă aceste “coincidenţe” mai trebuie adăugat şi faptul că în anii trecuţi conducerea CJ Maramureş a încercat implementarea acestui proiect întâi în alte zone ale judeţului (rând pe rând, în pe puţin alte nouă sau zece localităţi, printre care Recea, Vişeu de Jos, Rozavlea, Satulung), atenţie!, peste tot lovindu-se de refuzul categoric al edililor şi localnicilor din respectivele unităţi administrativ-teritoriale!
Acum, în contextul politic menţionat, acest proiect a devenit subit, sub anumite aspecte, nota bene, până şi-un fel de punct de negociere în culise, de troc pseudo-politic pentru anumite personaje cu funcţii mai mult ori mai puţin importante, pentru unii dintre candidaţii înscrişi la alegerile din 10 iunie!
Încă ceva. Comuna Fărcaşa are în componenţă localităţile Fărcaşa, Buzeşti, Tămaia şi Sârbi. Ei bine, în 2010, după ce la un moment dat autorităţile au decis, aşa, pur şi simplu, ca Fărcaşa să fie zona “aleasă”, au mai stabilit ca Buzeştiul să aibă parte de implementarea proiectului.
Numai că, surpriză!, majoritatea celor din Buzeşti au spus NU! Şi-atunci, precum după eşecurile anterioare, cei aflaţi la putere s-au răzgândit din nou şi au ales localitatea Sârbi. Practic, un teren despre care am aflat că intră în categoria “păşune”… (va urma)
Peter CZOMPA
