O băimăreancă a depus plângere, la Baroul Maramureş, împotriva avocatului Zamfir Ciceu

Ştie mai toată lumea cum stau lucrurile cu şi în Justiţia din România. Ştiu în special cei care din păcate au pierdut vreun proces chiar „cu dreptatea în braţe”, după cum zice-o vorbă din popor. Judecătorii ca judecătorii, ei împart dreptatea „în litera şi spiritul legii”; dar în anumite cazuri apar probleme foarte ciudate tocmai cu… unii dintre avocaţi!
Ce te faci, ca parte implicată într-o cauză pe rol, când în timpul derulării procesului îţi dai seama la un moment dat, nota bene, că propriul tău apărător – adică avocatul pe care l-ai angajat să te reprezinte în instanţă, pe care l-ai şi plătit bine (uneori cu sume foarte consistente) şi ai investit în el toată speranţa şi încrederea ta – se comportă într-un mod ciudat şi nefiresc? În activitatea mea jurnalistică am dat de mai multe ori peste situaţii în care o anumită persoană îmi spunea la un moment dat că avocatul său nu are niciodată timp să discute (cu clientul) despre cum şi de ce se desfăşoară un proces într-un mod cel puţin curios; sau că degeaba îi cere avocatului să prezinte instanţei vreun document important ori cine-mai-ştie ce altă probă, că avocatul îi spune sec „lasă, nu te băga tu, că nu te pricepi, las’ că ştiu eu ce fac!”; sau am întâlnit chiar cazuri când avocatul i-a spus clientului său „tu nici nu trebuie să vii la proces, vii doar când îţi spun eu”! Sigur, în marea majoritate a cazurilor oamenii nu cunosc legile şi nici procedurile instanţelor, deci evident că de cele mai multe ori avocaţii au perfectă dreptate să le ceară clienţilor lor să-i lase să se ocupe de cauze şi să nu-i  streseze încontinuu cu tot felul de poveşti, cu banalităţi şi aspecte care nici n-ar avea absolut nicio relevanţă juridică în faţa instanţei de judecată. Da, fiindcă asta se întâmplă de cele mai multe ori, pentru fiecare persoană procesul său este cel mai important, evident, fiecare ar dori să-l audă pe avocatul său spunând în faţa judecătorilor tot ceea ce ar vrea să spună el însuşi. Însă, dincolo de aceste chestiuni strict profesional-juridice în relaţia avocat-client, oare ce să mai creadă o persoană care, deşi „duce” un proces poate deja de un an, doi ori trei, totuşi avocatul angajat nu-i explică niciodată nimic, nu ia în seamă absolut nicio informaţie furnizată de clientul său, ba mai mult, avocatul nu se prezintă la multe dintre înfăţişări şi nici nu-i explică clientului motivele acestei stări de fapt? Păi atunci ce să mai înţeleagă omul despre comportamentul avocatului său?

În cazul pe care încep să vi-l prezint aici este vorba exact despre o astfel de situaţie extrem de bizară, greu de înţeles şi tot pe atât de delicată… inclusiv fiindcă o băimăreancă, Edith Palencsar, aduce acuze destul de grave avocatului Zamfir Ciceu! Avocat care a reprezentat-o o bună perioadă de timp pe doamna în cauză într-un proces de partaj. Să lămuresc un lucru de la bun început: subiectul pe care-l abordez aici nu este divorţul ca atare, respectiv nu procesul de partaj dintre Edith Palencsar şi fostul ei soţ, dr. Iacob Tătaru, ci, nota bene, subiectul este doar chestiunea legată de nemulţumirile, supărarea şi furia doamnei Palencsar în privinţa modului în care avocatul ei s-a ocupat de cauza sa până în momentul în care ea s-a decis să-şi schimbe avocatul. Pe de altă parte, de menţionat de asemenea că avocatul Ciceu este chiar cel care în urma alegerilor locale din 10 iunie 2012 a devenit noul preşedinte al Consiliului Judeţean Maramureş (însă aici nu despre politicianul Ciceu e vorba, am făcut doar menţiunea, atât, şi nu amestecăm lucrurile)! Cât despre procesul menţionat, acesta este încă pe rol, Edith Palencsar având acum alt avocat. Dar între timp, mai exact pe 31 iulie 2012, doamna a depus la Baroul Maramureş o plângere (vezi facsimil) împotriva avocatului Zamfir Ciceu! Iată ce scrie, printre altele, în document: „Solicit ca în cauză să constataţi, urmare a verificărilor ce veţi dispune, că acesta a săvârşit abateri disciplinare care aduc atingere onoarei şi prestigiului profesiei, încălcând obligaţiile profesionale ce îi reveneau şi, pe cale de consecinţă, să dispuneţi restituirea către subsemnata, în întregime a onorariului în cuantum de 4.000 euro, sau echivalentul în lei la data remiterii, cu dobânzi aferente.” Iar la motive, doamna precizează: „Apreciez că în cauză avocatul nu şi-a realizat obligaţia pentru că pe durata a aproape 3 ani, în afară de tergiversare nu a făcut nimic. Pe de altă parte, în luna mai 2012 (n.m. – de fapt în iunie), acesta a dobândit o demnitate publică şi nu a asigurat substituirea, o dată, iar în al doilea rând nu şi-a realizat obligaţia până la capăt. (…) După ce a plecat la Consiliul Judeţean, l-am căutat pe domnul Ciceu aproape zilnic, a refuzat să îmi răspundă la telefon (…). După aceea am obţinut cu greu de la stagiara lui dosarul. Am constatat că practic nu făcuse nimic şi, şi ce s-a făcut s-a făcut de către aceasta din urmă (…). De aceea cer să faceţi verificările legale ce se impun. În caz contrar sunt hotărâtă să apelez la presă, la televiziune, dar şi la alţi factori, pentru că nu este corect modul în care avocatul s-a purtat cu mine. Anexez prezentei, contractul în copie, factura, chitanţa, cu menţiunea că celelalte înscrisuri sunt la subsemnata, date spre studiu unui alt avocat, putând fi puse la dispoziţie. (…)”- preciza Edith Palencsar.

Iată, aşadar, plângerea nr. 208/31 iulie 2012 depusă în urmă cu patru luni şi jumătate la Baroul Maramureş, însă nici până astăzi doamna nu a primit niciun răspuns, nimic. Acum, două chestiuni importante legate de acest aspect. În primul rând, în urmă cu circa o lună, Edith Palencsar mi-a pus la dispoziţie o declaraţie în care explică, pe larg şi cu lux de amănunte, tot ceea ce s-a întâmplat. Sunt câteva chestiuni extrem de grave, unele incredibile în privinţa a ceea ce presupune colaborarea avocat-client, motiv(e) pentru care încă nu voi da publicităţii declaraţia doamnei. Am decis acest lucru inclusiv fiindcă zilele trecute am fost la sediul Baroului Maramureş şi, în consecinţă, aştept acum un răspuns, un comunicat, un comentariu, o explicaţie, ce-o fi, oficial sau neoficial, din partea cuiva de la barou – fie decanul Ioan Blăjan, fie altcineva. În al doilea rând, poate că în urma demersurilor mele – recte acest prim articol şi, respectiv, scurta discuţie informală pe care-am avut-o la barou – va dori şi avocatul Ciceu să-şi precizeze poziţia faţă de această situaţie, în mod public, indiferent de modalitatea pe care dânsul o va considera necesară în a ne comunica orice doreşte să precizeze. Deocamdată, publicăm doar câteva fraze din declaraţia pe care doamna Palencsar mi-a pus-o la dispoziţie în exclusivitate:

„DECLARAŢIE / Subsemnata Palencsar Edith, domiciliată în municipiul Baia Mare, str. (…), declar pe propria-mi răspundere următoarele: În anul 2009, la recomandarea bine-intenţionată a unei cunoştinţe, am avut o discuţie pe un subiect juridic cu domnul avocat Ciceu Zamfir (ales în 2012 preşedinte al Consiliului Judeţean Maramureş). În urma acelei discuţii am ajuns la un acord şi s-a angajat să mă reprezinte în procesul de partaj cu fostul meu soţ, dr.Tătaru Iacob. Primul termen în respectivul proces l-am avut în data de 08.02.2010. După aceea a urmat un drum plin de amânări, dar şi o colaborare tot mai greoaie şi foarte ciudată tocmai cu avocatul meu. Domnul Ciceu îşi găsea din ce în ce mai greu timp să discutăm despre proces, să ne consultăm ce ar mai fi de făcut, mereu era ocupat cu alte treburi, pentru cazul meu nu avea timp niciodată, deşi eu îi plătisem deja onorariul de 4.000 euro, bani pe care i-am plătit în data de 19.10.2009, cu chitanţa nr.72. Mi-a specificat că aceşti bani sunt pentru susţinerea/reprezentarea mea în instanţă, fiind vorba un proces de durată, aşa mi s-a dat de înţeles. N-am priceput atunci de ce trebuia să fie un proces “de durată”… însă am înţeles totul mai târziu, din păcate. (…) Am încercat în repetate rânduri să stau de vorba cu domnul Ciceu, dar niciodată nu avea timp, mereu era ocupat cu alte treburi, apoi cu campania electorală si cu alte lucruri. Mă evita tot timpul, iar eu mă simţeam umilită chiar de avocatul la care am plătit o sumă considerabilă ca să mă reprezinte şi să mă susţină. (…) Fiindcă nicidecum nu am de gând să mă las, nu voi lăsa lucrurile aşa, nu voi renunţa la drepturile mele! Tot ceea ce am scris aici îmi asum din toate punctele de vedere, deoarece pot susţine absolut totul cu dovezi. Vreau să mai menţionez că foarte greu mi-am găsit ulterior un alt avocat în cazul acesta dificil al meu. Am fost refuzată de mai multe ori… (…) Edith Palencsar”
Deci, voi reveni cu alte detalii în câteva zile, în funcţie şi de posibile noi amănunte ale cazului.
Peter-Vasile CZOMPA