Dupa peste 10 ani de rezistenta eroica a unor oameni extraordinari, lupta pentru salvarea Rosiei Montane se apropie cu pasi repezi de un deznodamant tragic, cu consecinte devastatoare pentru Romania.
Sa ne fie clar: nu poti sa sustii acest proiect daca esti pe deplin informat. Cine are impresia ca exploatarea de la Rosia Montana ar face bine Romaniei fie este intoxicat de o propaganda bine pusa la punct (exersata si perfectata timp de decenii, din Africa si pana in America Latina), fie submineaza in mod constient interesul national in schimbul unor vremelnice beneficii personale. Ambele eventualitati sunt deosebit de grave si trebuie sanctionate in mod decisiv si cu orice pret.
In primul rand, toti trebuie sa intelegem costurile imense ale acestui proiect pentru societatea romaneasca. Exista explicatii pe larg a unor experti avizati care au avut curajul si, ar spune unii, obraznicia sa spuna lucrurilor pe nume. Chiar daca prea putin reflectate de o buna parte a presei, aceste argumente sunt la un click distanta (vezi resurse utile mai jos), asadar nu se accepta nicio scuza pentru naiva ignoranta. Exploatarea Rosiei Montane ne priveste pe toti.
Distrugerea mediului inconjurator, a unui patrimoniu cultural unic si a economiei locale sunt consecinte cat se poate de reale. Pur si simplu nu exista nicaieri in lume o tara care sa se fi dezvoltat sustenabil prin exploatarea resurselor subsolului. Cateva sute de locuri de munca, pentru o perioada limitata, si o penibila redeventa care revine Statului Roman (ca tot stiu bine politicienii nostri cum sa cheltuie banul public spre folosul celor multi) – iata „marele” castig pentru care ne punem in joc sanatatea, demnitatea, identitatea si… muntii.
In al doilea rand, celor care se fac ca nu ne inteleg sau care s-au obisnuit sa nu ne asculte, e bine sa le reamintim ca nimeni nu este mai presus de lege. Democratia romaneasca este imperfecta si de multe ori fragila, insa la un nivel de baza functioneaza. Roata se intoarce, iar cine astazi greseste maine va plati asa cum o cer legile in vigoare si normele statului de drept. Pentru cei care n-au vazut-o inca, e o poza minunata cu simbolul Rosiei si un cuvant scris apasat: „Ajunge!” Dupa 23 de ani de deziluzii si actiuni contra interesului national din partea unei clase politice dominata de coruptie si incompetenta, mesajul este simplu si nu (mai) poate fi ignorat. Exista limite, domnilor si doamnelor politicieni, iar esenta unei democratii este ca puterea ramane in mainile noastre, a cetatenilor de rand, care v-am dat sansa de a ne reprezenta si de a face ceva pozitiv pentru tara.
Trecand la fapte, prima conditie si datorie este sa fim uniti. Sa nu lasam minciunile si nici provocarile sa ne abata de la un scop simplu si clar: oprirea proiectului de exploatare a Rosiei Montane prin folosirea tuturor mijloacelor civice disponibile, pasnice si democratice. Este nevoie de coagularea eforturilor societatii civile in jurul celor care au dus si duc lupta pentru salvarea Rosiei Montane – in primul rand, echipa minunata a asociatiei Alburnus Maior. Totodata, Liga Studentilor Romani din Strainatate a lansat deja un apel la actiune si unitate catre toate organizatiile studentesti si de tineret. Credem ca noi, generatia tanara, avem o raspundere speciala de a ne mobiliza si de ne asuma opozitia clara fata de proiectul exploatarii, asigurandu-ne astfel ca mostenirea pe care o primim, si pe care o vom lasa la randul nostru in urma, pastreaza intacte valorile si resursele esentiale de care depinde viitorul Romaniei. Amanetarea viitorului nostru trebuie stopata, acum ori niciodata.
Pe scurt, zilele premergatoare votului in Parlament sunt decisive. Daca vom striga destul de tare pe tare si intr-o singura voce, este imposibil sa nu ne auda. 1 septembrie, prima incercare, deja in zeci de orase din tara si din strainatate. Ca o coincidenta, s-au implinit pe 28 august 50 de ani de la discursul istoric al lui Martin Luther King Jr. (I have a dream – Eu am un vis). MLK, Mandela, Gandhi si multi alti lideri autentici au trimfat pentru ca au avut curajul sa protesteze impotriva abuzurilor statului si au stiut cum sa o faca. Cauza Rosia Montana va fi castigata numai urmand astfel de exemple extraordinare de spirit civic. Dar atentie, asta nu inseamna pasivitate sau indiferenta, ci o implicare permanenta si responsabila. Proteste si marsuri pasnice, scrisori deschise adresate factorilor de decizie, flash mobs, petitii la nivel national si international, liste de tipul name-and-shame etc. – avem toate instrumentele la dispozitie, sa nu ezitam a le folosi cu responsabilitate!
In acest context, un mesaj special il adresam reprezentantilor presei, pe care ii rugam sa fie obiectivi si sa prezinte toate argumentele. Aveti raspunderea informarii complete si adecvate a tuturor romanilor in legatura cu riscurile si consecintele reale legate de exploatarea Rosiei Montane. Este o tema vitala, de interes national, care nu lasa loc nici de tacere, nici de subiectivism, nici de dezinformare.
In fine, cel putin pe termen scurt, decizia formala cu privire la soarta Rosiei Montane apartine Parlamentului Romaniei. Alesii nostri care considera ca banii sunt lucrul cel mai important pe lume ar trebui sa-si tina respiratia in timp ce-si numara bancnotele pe care le-au agonisit pentru a realiza ca alta este esenta vietii. In ziua votului, vor avea sansa de a intra in istorie. Ramane de vazut din ce postura, insa pentru binele lor ii invitam sa se gandeasca bine si sa actioneze in deplina conformitate cu legea nr. 8 din 10 ianuarie 2002 privind juramantul de credinta fata de tara si popor, pe care l-au depus in sedinta solemna: „Jur credinta patriei mele Romania. Jur sa respect Constitutia si legile tarii. Jur sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei. Jur sa-mi indeplinesc cu onoare si fidelitate mandatul incredintat de popor. Asa sa ma ajute Dumnezeu!” In istoria unui popor exista clipe esentiale care ii incearca caracterul si ii definesc destinul. Am convingerea ca lupta pentru Rosia este un astfel de moment si poate deveni simbolul autenticei desteptari a Romaniei pe care o asteptam cu totii.
SEBASTIAN BURDUJA – președ de onoare LSRS
Ma intreb cum vor reactiona cei care se vor imbolnavi datorita cianurilor obtinute in urma procesului industrial?Credeti ca substantele astea nu vor ajunge in aer sau in pamint sau in pinza freatica? vai de capul celor ce vorbesc fara sa aiba habar!